Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 846 alin. (8) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Stela Petrea şi Mihai Petrea în Dosarul nr. 1.149/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.717D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură în materie de executare silită. Faţă de prevederile art. 509 din vechiul Cod de procedură civilă, prevederile legale criticate instituie un prag de 30% din preţul de pornire al primei licitaţii, prag sub care nu se poate coborî. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.149/233/2016, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 846 alin. (8) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Stela Petrea şi Mihai Petrea într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prin posibilitatea adjudecării imobilului la un minim de 30% din preţul său de pornire se încalcă dreptul de proprietate privată, producându-se o ingerinţă în dreptul garantat prin Constituţie, dar şi o discriminare pe criteriul vânzării la licitaţie publică. 6. Se mai arată că, în toată istoria Codului de procedură civilă, nu a fost instituită o prevedere ce are capacitatea de a reduce atât de mult preţul ce ar putea fi obţinut în urma unei licitaţii. Prin vânzarea bunurilor cu care debitorul a garantat se creează în detrimentul celui ce are mai mare nevoie de protecţie o stare de împovărare financiară exagerată, ţinând cont că acesta se află în imposibilitatea de stingere a creanţelor pe care le are. 7. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că, deşi există posibilitatea ca imobilul ce face obiectul executării silite să fie valorificat la un minim de 30%, acest lucru nu atrage încălcarea dispoziţiilor constituţionale arătate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, atât timp cât, inclusiv prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunţată în Cauza Beian împotriva României), s-a stabilit că prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii sau a amenzilor. Astfel, prevederile art. 846 alin. (8) teza a doua din Codul de procedură civilă nu aduc atingere dreptului de proprietate al debitorului, dispoziţiile vizând procedura executării silite, şi vin să apere drepturile creditorului, în vederea recuperării într-un termen rezonabil a creanţei sale, chiar dacă aceasta ar presupune diminuarea (cu până la 30%) a preţului imobilului supus executării silite. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 846 alin. (8) teza a doua din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „(8) În cazul în care nu este oferit nici preţul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 30 de zile, pentru care se va face o nouă publicaţie, în condiţiile art. 839, cu excepţia publicării anunţului într-un ziar de circulaţie naţională sau locală. La acest termen, licitaţia va începe de la preţul de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei şi există cel puţin 2 licitatori, la acelaşi termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit, dar nu mai puţin de 30% din preţul de pornire al primei licitaţii. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de la care începe licitaţia. În conţinutul publicaţiei de vânzare întocmite pentru cel de-al doilea termen vor fi inserate, sub sancţiunea nulităţii, toate aceste menţiuni privind modul de stabilire a preţului de adjudecare a imobilului la al doilea termen.“ 12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că o soluţie legislativă similară a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 132 din 7 martie 2019*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, când a examinat prevederile art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, constatând constituţionalitatea acesteia. *) Decizia nr. 132 din 7 martie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 14 octombrie 2019. 14. Astfel, cu acest prilej, Curtea a constatat că susţinerea potrivit căreia legea instituie o discriminare prin faptul că debitorii nu îşi pot adjudeca bunul supus procedurii de licitare direct sau prin interpuşi este neîntemeiată. Legiuitorul a stabilit anumite reglementări cu caracter special în ceea ce priveşte participarea debitorului/creditorului la licitaţia propriu-zisă. Astfel, la art. 843 alin. (2) din Codul de procedură civilă se prevede că debitorul nu poate licita nici personal, nici prin persoane interpuse, iar la art. 843 alin. (5) că, în toate cazurile, creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii. Aceste dispoziţii au fost instituite pentru a preveni fraudarea intereselor debitorilor, respectiv ale creditorilor. 15. Legiuitorul a prevăzut că nici creditorul nu îşi poate adjudeca bunul direct sau prin interpuşi la o valoare mai mică de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii, protejând, astfel, interesele debitorului. În aceste condiţii, preţul oferit de creditorul adjudecatar trebuie să fie real şi serios, iar nu derizoriu, pentru că altfel s-ar ajunge la o deposedare abuzivă a debitorului. 16. Însă situaţia debitorului urmărit este diferită atât de situaţia creditorului adjudecatar, cât şi de situaţia terţului adjudecatar. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut principiul conform căruia egalitatea în drepturi a cetăţenilor nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001). 17. Debitorul este o persoană care nu şi-a respectat obligaţiile înscrise într-un titlu executoriu, iar legiuitorul a instituit dispoziţiile legale criticate în scopul satisfacerii interesului creditorului, dar şi cu respectarea, în limita posibilului, a intereselor debitorului urmărit. 18. Pentru aceleaşi argumente, Curtea a constatat că nu se poate reţine nici încălcarea art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiţie şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată din Constituţie. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa sa, Curtea apreciază că respectivele considerente şi dispozitivul deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 20. Faptul că legiuitorul a fixat, în exercitarea competenţelor sale, un procent de 30% din preţul anunţat la prima licitaţie sub care nu se poate valorifica bunul supus executării silite are un dublu scop: acela de a-i proteja atât pe creditor, cât şi pe debitor, dar mai ales acela de a-l responsabiliza pe debitor, în sensul de a identifica din timp acele soluţii viabile care să conducă la stingerea debitului. Mai mult decât atât, răspunderea materială a debitorului este de natură să protejeze principiul securităţii raporturilor juridice. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Stela Petrea şi Mihai Petrea în Dosarul nr. 1.149/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 846 alin. (8) teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
