Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 353 din 11 iulie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 353 din 11 iulie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 944 din 19 septembrie 2024

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.355/197/2019 al Judecătoriei Braşov şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 296D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, în raport cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 17 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 22.355/197/2019, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate în temeiul art. 7 din Legea nr. 77/2016.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale cuprinse în: (i) art. 44 alin. (1)-(3) şi art. 136 alin. (5), întrucât legiferează posibilitatea ca instituţia de credit să fie privată în mod forţat de bunurile sale prin faptul că dreptul său de proprietate asupra creanţei şi accesoriilor sale este stins fără acordul acesteia, prin simpla cerere a debitorului care procedează la invocarea Legii nr. 77/2016, acestea având valoarea unei exproprieri, cu toate că nu există niciun motiv legal de expropriere a creanţelor şi accesoriilor rezultate din contractele de credit şi de garanţie încheiate între consumatori şi nici nu este îndeplinită condiţia privind dreapta şi prealabila despăgubire; (ii) art. 47, deoarece, în contextul în care apare ca o măsură de protecţie/asistenţă socială, astfel cum reiese din expunerea de motive a legii, prin care se învederează că legiferarea este necesară în contextul în care debitorii - persoane fizice - din contractele de credit nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către instituţia de credit, aceasta nu poate fi dispusă decât de către stat pe propria cheltuială din bugetul său, iar nu prin afectarea drepturilor patrimoniale şi a intereselor unor persoane de drept privat aşa cum sunt instituţiile de credit; (iii) art. 53, întrucât dreptul instituţiei de credit de a i se rambursa sumele împrumutate, în conformitate cu dispoziţiile contractuale şi ale legislaţiei în vigoare la momentul naşterii acestui drept, a fost drastic restrâns, fiind chiar înlăturat prin dispoziţiile Legii nr. 77/2016, care permit ca, fără acordul creditorului, debitorul, la simpla sa discreţie şi fără deosebire de situaţia sa materială care îi asigură sau nu resursele financiare necesare achitării creditului şi a accesoriilor aferente, să poată da în plată imobilul cu destinaţia de locuinţă, ipotecat în favoarea băncii, stingându-şi astfel obligaţia asumată contractual, de rambursare a sumelor de bani împrumutate, şi, prin urmare, este restrâns dreptul băncii de a-şi realiza creanţa prin valorificarea tuturor garanţiilor reale şi personale, constituite de bunăvoie în favoarea acesteia de către debitor sau terţi garanţi; (iv) art. 135, deoarece dispoziţiile criticate nu asigură libertatea economică şi a comerţului, corolar al dreptului de proprietate privată, care nu poate fi conceput şi valorificat pe deplin fără existenţa acestor libertăţi, respectiv de a folosi şi de a dispune de dreptul de proprietate privată în scopul obţinerii unor beneficii economice pentru titularul acestuia.
    6. Judecătoria Braşov opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, deşi normele criticate constituie o ingerinţă în dreptul de proprietate, aceasta este proporţională cu scopul urmărit, respectiv ocrotirea intereselor consumatorilor care se află într-o situaţie de excepţie de a nu mai putea onora obligaţiile contractuale, context în care instituţia de credit dobândeşte dreptul de proprietate asupra imobilului în contul creditului acordat, fiind astfel respectat art. 53 din Constituţie, având în vedere că scopul legii este acela de a restabili echilibrul între instituţiile de credit şi consumatori, similar impreviziunii reglementate de art. 1.271 din Codul civil. De asemenea, nu sunt încălcate nici celelalte prevederi constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, deoarece Legea nr. 77/2016 nu intervine asupra efectelor trecute ale situaţiilor juridice născute înainte de intrarea acesteia în vigoare, ci reglementează doar efectele viitoare ale unor astfel de situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, astfel că legea nouă nu face altceva decât să reglementeze pentru perioada ulterioară intrării sale în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. În acest context, se menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care s-a stabilit că celor patru condiţii legale prevăzute de art. 4 din Legea nr. 77/2016 li se adaugă şi cea a impreviziunii, fapt de natură să creeze un echilibru între părţile contractului de credit în cadrul acestei proceduri.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, care au următorul cuprins: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord“.
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, ale art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 - Nivelul de trai, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 135 - Economia şi ale art. 136 alin. (5) referitor la caracterul inviolabil al proprietăţii private. De asemenea, este menţionat şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că încheierea contractului de credit între autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şi consumatori a fost realizată la data de 16 iulie 2010, aşadar înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011.
    13. De asemenea, Curtea observă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate invocă neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 77/2016 fără să se raporteze, în mod distinct, aşa cum a procedat Curtea în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil („Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“) şi ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, deoarece se referă la ipoteza aplicării noului Cod civil.
    14. În ceea ce priveşte prevederile art. 3 teza a doua din Legea nr. 77/2016, Curtea reţine că, în realitate, prin criticile formulate, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate contestă posibilitatea aplicării impreviziunii judiciare, ceea ce se constituie într-o critică adusă unei decizii de admitere, cu rezervă de interpretare, respectiv Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, ale art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească are posibilitatea şi obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. În aceste condiţii, din perspectiva prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 teza a doua din Legea nr. 77/2016 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    15. În acest context, Curtea mai învederează că revine instanţelor de judecată competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, în funcţie de stadiul derulării contractului de credit şi de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispoziţiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale asociată acestora (a se vedea Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256).
    16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.355/197/2019 al Judecătoriei Braşov.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Braşov şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016