Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din Bucureşti în Dosarul nr. 39.681/299/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 501D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.679D/2018 şi nr. 2.001D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din Bucureşti în Dosarul nr. 37.756/299/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi de Societatea Synergy Construct - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.971/280/2018 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.679D/2018 şi nr. 2.001D/2018 la Dosarul nr. 501D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.679D/2018 şi nr. 2.001D/2018 la Dosarul nr. 501D/2018, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin deciziile civile nr. 897A din 13 martie 2018 şi nr. 857A din 9 martie 2018, pronunţate în dosarele nr. 39.681/299/2017 şi nr. 37.756/299/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea căii de atac formulate împotriva unei încheieri prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestaţiei la executare dintr-un alt dosar de executare. 8. Prin Încheierea din 2 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 11.971/280/2018, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Synergy Construct - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea provizorie a unei executări silite. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât creditorul este în imposibilitate de a-şi exercita dreptul la apărare, de a propune probe, de a invoca excepţii, cu ocazia judecării cererii de suspendare provizorie în care nu este citat şi nu poate formula apărări. Întrucât nu există nicio cale de atac împotriva încheierii de suspendare provizorie, creditorul este obligat să suporte consecinţele unei hotărâri pronunţate într-o procedură în care nu a avut posibilitatea să îşi facă vreo apărare sau să exercite vreo cale de atac. Prin dispoziţiile legale criticate se creează o discriminare a creditorului şi o situaţie privilegiată debitorului, care, singur, într-o procedură contencioasă, îşi poate exercita dreptul la apărare. Creditorul, într-o astfel de procedură, poate fi prejudiciat de un debitor de rea-credinţă, care, prin efectul suspendării provizorii a executării silite, îşi poate mări starea de insolvabilitate. În cazul suspendării provizorii, judecătorul care studiază cererea are o părere formată numai în raport cu susţinerile debitorului, astfel încât reglementarea criticată avantajează debitorul. Pornind de la premisa că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, iar nu iluzorie şi teoretică, imposibilitatea concretă de a exercita o cale de atac de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie. Deşi procedura de suspendare provizorie a executării silite este una specială, de urgenţă, ce are un scop limitat, un aspect relevant este cel privitor la lipsa caracterului contradictoriu al judecării cererii, soluţionarea acesteia realizându-se fără citarea părţilor. În situaţia unor grave încălcări ale normelor de drept acestea vor rămâne necenzurate de către o instanţă de control judiciar, aspecte ce produc efecte pe multiple planuri, pornind de la faptul că partea împotriva căreia s-a pronunţat o hotărâre defavorabilă este lipsită de o cale jurisdicţională de apărare, îi sunt încălcate dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. 10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi Judecătoria Piteşti - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 12. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 501D/2018, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(7) Dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.“ 16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparţial şi egal al justiţiei şi ale art. 129 - Folosirea căilor de atac. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 362 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 9 octombrie 2018, a analizat dispoziţiile legale prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză şi a constatat constituţionalitatea acestora. Astfel, împrejurarea că împotriva încheierii instanţei prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării, până la soluţionarea cererii de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, la folosirea căilor de atac şi la înfăptuirea justiţiei, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituţionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională, cu valoare de principiu, în Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, prin care s-a reţinut că legea poate exclude folosirea unor căi de atac fie pentru a reduce cheltuielile ocazionate de proces datorită caracterului modic al obiectului în litigiu, fie din motive de celeritate sau de protecţie a unor interese sociale, fie pentru că natura cauzei impune o rezolvare promptă şi definitivă. Curtea a reţinut că, spre deosebire de cererea de suspendare a executării, dispoziţiile legale criticate nu impun citarea părţilor, justificat de faptul că cererea de suspendare provizorie a executării reclamă o soluţionare urgentă în vederea evitării unor consecinţe prejudiciabile. Curtea mai constată faptul că instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii, ca o condiţie a suspendării executării, are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, şi, pe de altă parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 24 din Legea fundamentală, Curtea a reţinut că aceste susţineri sunt neîntemeiate, având în vedere, pe de-o parte, urgenţa care impune suspendarea provizorie a executării silite - urgenţă care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii instanţei -, iar, pe de altă parte, faptul că măsura provizorie dispusă de instanţă nu îl prejudiciază pe creditor în valorificarea pretenţiilor sale, acesta beneficiind de toate drepturile şi garanţiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei cauţiuni menite să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite. 18. Întrucât nu au apărut elemente noi de natură să schimbe jurisprudenţa în materie, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 19. În continuare, Curtea mai reţine că nici dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie nu sunt încălcate, întrucât reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, măsura instituită prin dispoziţiile legale criticate se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în faţa legii. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din Bucureşti în Dosarul nr. 39.681/299/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi în Dosarul nr. 37.756/299/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi de Societatea Synergy Construct - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.971/280/2018 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
