Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Societatea Barbati Invest Real Estate - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 6.456/197/2019 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 219D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la principiul neretroactivităţii legii civile, context în care învederează că normele criticate sunt norme de drept procedural, iar nu de drept substanţial, care să reglementeze diferit obligaţii de plată pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi care să conducă la încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 2.042/AP din 23 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.456/197/2019, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Societatea Barbati Invest Real Estate - S.R.L. din Braşov într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare împotriva unui titlu executoriu emis de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare principiului neretroactivităţii legii civile, potrivit căruia legea se aplică numai situaţiilor juridice care iau naştere după intrarea acesteia în vigoare, respectiv se aplică numai pentru viitor, nu şi pentru trecut, deoarece destinatarii normelor legale nu îşi pot dirija conduita după reguli care nu există, ci doar după legea în vigoare, rolul acestui principiu fiind acela de a asigura securitatea circuitului civil. Prin urmare, achitarea oricăror sume stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se impunea a se face cu precădere doar în ceea ce priveşte sumele devenite scadente ulterior intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, iar nu şi în privinţa oricăror pretenţii pentru perioade anterioare adoptării acesteia. Or, prin actul normativ criticat legiuitorul a stabilit în mod retroactiv contribuţii anuale pentru activităţi care au fost deja prestate şi încheiate la data stabilirii acestora, deşi activitatea de emitere a notificărilor de plată a sumelor aferente licenţelor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc trebuia realizată anual, având în vedere că, potrivit acestui ultim act normativ, sumele respective erau scadente la data de 15 decembrie a fiecărui an. 6. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu instituie reguli sau sarcini fiscale ce ar avea efect retroactiv, ci se aplică operatorilor economici care au desfăşurat activitate într-o perioadă anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi care datorau contribuţia la Fondul de prevenire a dependenţei de jocurile de noroc, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009. Astfel, prevederile criticate reglementează o procedură de executare silită a creanţelor bugetare, respectiv de recuperare a unor sume ce trebuiau achitate benevol de cei care aveau obligaţia plăţii acestora, în temeiul unor raporturi juridice care au luat naştere anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, ca urmare a deţinerii, în virtutea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, a licenţei de funcţionare clasa a II-a pentru activităţi de producţie, distribuţie, reparaţii şi întreţinere pentru mijloacele de joc, import, export, achiziţie intracomunitară, livrare intracomunitară sau alte activităţi cu componente ori mijloace de joc, licenţă. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care au următorul cuprins: „(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 şi care datorează contribuţia prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare. (2) În termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate potrivit alin. (1).“ 11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii civile. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate fac parte din capitolul IV - Instituirea taxei pe activele financiare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi stabilesc că, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 şi care datorează contribuţia prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare şi să vireze sumele datorate în termen de 5 zile de la primirea notificării respective. 13. Faţă de acest context legislativ, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că textul criticat ar fi contrar principiului neretroactivităţii legii civile, întrucât legiuitorul ar fi stabilit în mod retroactiv contribuţii anuale pentru activităţi care au fost deja prestate şi încheiate la data stabilirii acestora, deşi activitatea de emitere a notificărilor de plată a sumelor aferente licenţelor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, trebuia realizată anual, având în vedere că, potrivit acestui ultim act normativ, scadenţa plăţii sumelor respective era stabilită la data de 15 decembrie a fiecărui an. 14. Din evaluarea ansamblului legislativ mai sus menţionat, Curtea reţine că prin prevederile criticate se impun două obligaţii: (i) una pentru Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc care, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 şi care datorează contribuţia prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare şi (ii) alta pentru operatorii economici antereferiţi, care trebuie să vireze sumele datorate în contextul respectiv şi care circumscrie perioada 2015-2018 în care aceştia au desfăşurat activitate. 15. Faţă de această împrejurare, prin Decizia nr. 374 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216 din 19 decembrie 2022, paragraful 12, Curtea a învederat că textul în discuţie nu instituie obligaţia plăţii unei noi contribuţii pentru activitatea desfăşurată anterior de către operatorii economici, ci doar reglementează o procedură accelerată de achitare a contribuţiei anuale [prevăzută de art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc], contribuţie datorată de operatorii economici, dar neachitată încă. 16. Cu privire la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor şi care consacră principiul neretroactivităţii legii, pe cale jurisprudenţială s-a arătat că singura excepţie permisă de Legea fundamentală de la acest principiu o reprezintă legea penală sau contravenţională mai favorabilă. La nivel infraconstituţional, principiul neretroactivităţii legii civile este prevăzut de art. 6 din Codul civil, cu denumirea marginală Aplicarea în timp a legii civile. Totodată, art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cuprinde dispoziţii referitoare la soluţionarea conflictului de legi în timp, potrivit cărora actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor. Astfel, este vorba despre reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă, indiferent dacă în discuţie sunt puse legi materiale sau legi procesuale. Aşadar, chiar şi în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situaţii nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicţie cu acest principiu constituţional (Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994). Totodată, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, sau prin Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004). Din această jurisprudenţă rezultă că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor (Decizia nr. 534 din 12 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 25 iulie 2017, paragraful 67). 17. De asemenea, în virtutea principiului neretroactivităţii legii civile, legea nouă se va aplica - de la intrarea ei în vigoare - atât situaţiilor juridice care se vor naşte, se vor modifica ori se vor stinge după această dată, precum şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute, iar pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (Decizia nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, şi Decizia nr. 908 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 27 ianuarie 2021, paragraful 98). Prin urmare, premisa analizării dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie este existenţa unui conflict real de legi în timp, şi anume legea nouă să aibă un caracter novator, astfel încât noile reguli să fie susceptibile să se aplice situaţiilor constituite înainte de intrarea acesteia în vigoare, în baza legii vechi (Decizia nr. 56 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 13 martie 2014). 18. Aplicând aceste considerente referitoare la principiul neretroactivităţii legii civile şi la premisa conflictului de legi în timp, în cauza de faţă, Curtea constată că dispoziţiile criticate reprezintă norme procedurale - prevăzând modalitatea în care Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc procedează la notificarea operatorilor economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 pentru a achita contribuţia prevăzută de lege -, iar nu norme de drept substanţial care să reglementeze diferit obligaţia de plată a contribuţiei anuale pentru o perioadă anterioară intrării lor în vigoare. Astfel, textul criticat nu reglementează diferit, pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare, obligaţia de plată a contribuţiei, ci doar instituie o procedură de notificare privind plata acestei contribuţii prevăzute de lege, datorată de operatorii economici pe o perioadă anterioară, dar neachitată până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Prin urmare, nu există un conflict de legi în timp, lipsind astfel premisa aplicării principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 374 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216 din 19 decembrie 2022, paragraful 16, şi Decizia nr. 33 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 mai 2023, paragraful 27). Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Barbati Invest Real Estate - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 6.456/197/2019 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
