Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Klaus Producţie Comerţ - S.R.L. din Şimleu Silvaniei în Dosarul nr. 1.607/309/2017 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.050 D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.607/309/2017, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. Excepţia a fost ridicată de Societatea Klaus Producţie Comerţ - S.R.L. din Şimleu Silvaniei într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei civile prin care s-a respins contestaţia împotriva unui proces-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, respectiv fapta de a circula fără rovinietă valabilă, contravenţie săvârşită în comuna Mirşid. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că sintagma „cu excepţia sectoarelor de drum naţional aflate în intravilanul municipiilor între indicatoarele de intrare/ieşire în/din acestea“ încalcă prevederile dreptului Uniunii Europene prin raportare la directivele în baza cărora ordonanţa a fost adoptată. Aceasta învederează încălcarea preambulului Directivei 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri şi a cuprinsului Directivei 2011/76/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2011 de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, respectiv faptul că valorile taxelor de utilizare ar trebui să se bazeze pe durata utilizării infrastructurii respective şi să fie diferenţiate în funcţie de costurile cauzate de vehiculele rutiere, iar taxele de trecere ar trebui să fie calculate în funcţie de distanţa parcursă, proporţional cu intensitatea utilizării reţelei rutiere. 6. Totodată, prin derogarea instituită, textul de lege criticat creează o situaţie discriminatorie faţă de utilizatorii aflaţi în situaţii similare, respectiv cei care circulă în intravilanul altor localităţi, cum ar fi oraşe, comune şi sate, aducând atingere atât art. 16 alin. (1) din Constituţie, cât şi punctului 14 din preambulul Directivei 1999/62/CE în care se stabileşte că taxele de trecere şi cele de utilizare nu trebuie să fie discriminatorii. Se aduce atingere, totodată, şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece se creează o inegalitate de tratament, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, între populaţia din mediul urban şi populaţia din mediul rural. 7. Tribunalul Sălaj - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece sumele încasate în urma plăţii rovinietei în oraşe, comune şi sate se constituie venit către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere care administrează respectivele drumuri, pe când sectoarele de drum din intravilanul municipiilor sunt în administrarea consiliilor locale, potrivit art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (2^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, care au următorul conţinut: „Tariful de utilizare se aplică pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum este definită la alin. (1) lit. d), cu excepţia sectoarelor de drum naţional aflate în intravilanul municipiilor între indicatoarele de intrare/ieşire în/din acestea.“ 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, precum şi în art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate prin Decizia nr. 345 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 3 august 2017, Decizia nr. 104 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 3 iunie 2019, şi Decizia nr. 694 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 8 ianuarie 2021. 14. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut, în esenţă, că tariful de utilizare este o sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, reţeaua de drumuri naţionale din România, reţea concesionată Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. Totodată, Curtea a reţinut că în reţeaua de drumuri naţionale intră drumurile de interes naţional care aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale care asigură legăturile cu capitala ţării, cu reşedinţele de judeţ, cu obiectivele de interes naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine [a se vedea art. 1 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998]. 15. Curtea a reţinut, de asemenea, că Ministerul Transporturilor este organul administraţiei publice centrale care exercită prerogativele dreptului de proprietate publică a statului în domeniul drumurilor de interes naţional şi că tot acesta administrează drumurile de interes naţional, direct sau prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. care îşi realizează atribuţiile în condiţiile unui contract de concesiune încheiat între acestea [a se vedea art. 20 şi art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997]. Sectoarele de drumuri naţionale, incluzând şi lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, situate în intravilanul municipiilor nu sunt însă în administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., ci a consiliilor locale, potrivit art. 21 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997. 16. Ţinând cont de cele anterior menţionate, respectiv de regimul de administrare diferit al reţelei de drumuri naţionale din România, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţie, deoarece, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 18. Cu acest prilej, Curtea mai constată că textul de lege criticat nu instituie discriminări între persoanele care domiciliază în municipii şi persoanele care domiciliază în alte localităţi, deoarece toate aceste persoane plătesc tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România atunci când vehiculul deţinut circulă pe drumurile aflate în administrarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. (fosta Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.). 19. Pentru aceleaşi motive, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi nici a art. 148 alin. (2) din Constituţie invocat prin raportare la punctul 14 din preambulul Directivei 1999/62CE, în care se stabileşte că taxele de trecere şi cele de utilizare nu trebuie să fie discriminatorii. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Klaus Producţie Comerţ - S.R.L. din Şimleu Silvaniei în Dosarul nr. 1.607/309/2017 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (2^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
