Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 351 din 11 iulie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 484 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 351 din 11 iulie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 484 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 941 din 19 septembrie 2024

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 484 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Instituţia Prefectului - Judeţul Alba în Dosarul nr. 2.584/107/2019 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 60D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu sunt lipsite de criteriile de calitate a legii şi se aplică, deopotrivă, tuturor celor care cad sub incidenţa acestora, fiind în consonanţă şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie de fiscalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 681/CAF din 19 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.584/107/2019, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 484 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
    5. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Instituţia Prefectului - Judeţul Alba într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită anularea, în integralitate, a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia cu privire la instituirea taxei speciale pentru promovarea turistică şi, parţial, a Hotărârii privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale, alte taxe speciale şi amenzile aplicabile în anul 2019, adoptate în temeiul dispoziţiilor Codului fiscal.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât legiuitorul a lăsat la aprecierea autorităţilor locale adoptarea unor taxe speciale, fără a stabili anumite reguli şi limite în care să acţioneze atunci când stabilesc taxe speciale pentru promovarea turistică a localităţii şi fără a lămuri ce înseamnă noţiunea de beneficiar în cadrul legislativ respectiv, ceea ce este contrar principiului legalităţii, în componenta privind calitatea legii. În acest context, se arată că în unităţile turistice sunt cazate şi persoane care sunt delegate în localitatea în care se află asemenea unităţi cu scopul de a presta activităţi de serviciu şi economice, nefiind beneficiarii serviciilor în discuţie, contravaloarea cazării fiind achitată de societatea la care sunt angajaţi.
    7. Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 484 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, care vizează atât instituirea unor taxe speciale pentru promovarea turistică a localităţii, cât şi plata acestora de către persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituţia sau serviciul public de interes local, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care se statuează că trebuie să se ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006), Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 484 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 227/2015, care au următorul cuprins:
    "(1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, precum şi pentru promovarea turistică a localităţii, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale.
    [...]
(3) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituţia sau serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al acestora, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestaţii ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu."

    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii (în componenta privind calitatea legii).
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 484 din Legea nr. 227/2015 fac parte din titlul IX - Impozite şi taxe locale, capitolul VIII - taxe speciale. Astfel, prin dispoziţiile art. 454 din Legea nr. 227/2015 se stabilesc anumite impozite şi taxe locale, care sunt: a) impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri; b) impozitul pe teren şi taxa pe teren; c) impozitul pe mijloacele de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxele speciale; h) alte taxe locale, iar în speţa de faţă sunt criticate taxele speciale.
    14. Raportat la conţinutul prevederilor criticate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate are în vedere o pretinsă încălcare a principiului legalităţii prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta privind calitatea legii, întrucât, în esenţă, în opinia acestuia, legiuitorul nu a stabilit anumite coordonate de care să ţină cont autorităţile locale când stabilesc taxe speciale, cu precădere pentru promovarea turistică a localităţii, mai ales că în unităţile turistice pot să fie cazate şi persoane care nu se află în localitatea respectivă în scop turistic, ci în interes de serviciu, cu scopul de a presta activităţi de serviciu şi economice, nefiind beneficiarii serviciilor în discuţie.
    15. Curtea constată că, potrivit art. 484 din Legea nr. 227/2015: (i) pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, precum şi pentru promovarea turistică a localităţii, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale; (ii) domeniile în care consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum şi cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare; (iii) taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituţia sau serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al acestora, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestaţii ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu; (iv) taxa specială pentru promovarea turistică a localităţii, la nivelul municipiului Bucureşti, se face venit la bugetul local al municipiului Bucureşti.
    16. În concret, dispoziţiile art. 484 din Legea nr. 227/2015 sunt norme cu caracter general şi prevăd posibilitatea instituirii unor taxe de către autorităţile locale, denumite de legiuitor speciale, în contextul în care aceste autorităţi locale prestează sau pun la dispoziţia cetăţenilor anumite servicii publice locale sau pentru promovarea turistică a localităţii. Legiuitorul nu obligă în mod efectiv aceste autorităţi să le aplice pe plan local, ci lasă la aprecierea acestora posibilitatea instituirii, domeniile în care pot fi aplicate şi cuantumul acestora fiind stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
    17. Din economia dispoziţiilor antemenţionate reiese că acestea sunt o aplicare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice, coroborate cu ale art. 139, în virtutea cărora impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, iar impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii, urmând ca, în funcţie de natura juridică a acestora, sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri să fie folosite numai potrivit destinaţiei acestora. Cu referire la prevederile constituţionale menţionate mai sus, Curtea Constituţională a statuat că acestea obligă legiuitorul să determine, la modul general, domeniile, activităţile şi veniturile pentru care consiliile locale sau judeţene sunt competente să stabilească impozite şi taxe locale. În acelaşi sens, legea poate prevedea domeniile, activităţile, veniturile sau categoriile de persoane scutite de la plata impozitelor ori taxelor locale (Decizia nr. 154 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004).
    18. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudenţială cu privire la acest articol, constată că acesta cuprinde anumite exigenţe ce ţin de principiul legalităţii, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea şi accesibilitatea legii) (a se vedea Decizia nr. 141 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1096 din 18 noiembrie 2020, paragraful 19). Având în vedere principiul generalităţii legilor, atât Curtea Constituţională, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului au arătat că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011; Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Astfel, cerinţa de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluţiei legislative alese şi a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii priveşte scopul şi consecinţele pe care le antrenează, respectiv se referă la faptul că actul normativ trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat, iar accesibilitatea, din punct de vedere formal, are în vedere aducerea la cunoştinţa publică a actelor normative de rang infraconstituţional şi intrarea în vigoare a acestora, care se realizează prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I (Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20 şi 26).
    19. Or, aplicând aceste considerente de principiu la normele deduse controlului de constituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componentele amintite, nu sunt afectate, având în vedere că dispoziţiile criticate sunt suficient de clare şi previzibile pentru ca destinatarii normelor să îşi adapteze conduita în funcţie de cerinţele legii şi să stabilească taxele respective, mai ales că, în organizarea executării Codului fiscal, prin art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 13 ianuarie 2016, sunt adoptate norme metodologice de aplicare a acestuia şi care au menirea de a clarifica unele aspecte ce ţin de interpretarea normelor legale. Astfel, aceste norme metodologice, în capitolul VIII: taxe speciale, secţiunea 1: taxe speciale, pct. 161, dispun că, în sensul art. 484 din Codul fiscal, se stabilesc următoarele reguli: (i) consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, prin proceduri aprobate, vor stabili condiţiile şi sectoarele de activitate în conformitate cu Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective şi modalităţile de consultare şi de obţinere a acordului persoanelor fizice şi juridice beneficiare ale serviciilor respective; (ii) hotărârile acestora vor fi afişate la sediul autorităţilor administraţiei publice locale şi vor fi publicate, potrivit legii; (iii) în vederea asigurării resurselor financiare pentru promovarea turistică, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot institui taxe speciale, ca de exemplu: pentru cazarea în structuri de cazare, de agrement sau pentru alte activităţi turistice, stabilite prin hotărâre a consiliului local, în limitele şi în condiţiile legii; (iv) taxele speciale, instituite potrivit prevederilor art. 484 din Codul fiscal, se fac venit la bugetul local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. La nivelul municipiului Bucureşti se fac venit la bugetul local al sectoarelor, cu excepţia taxei speciale pentru promovarea turistică a localităţii, care, la nivelul municipiului Bucureşti, se face venit la bugetul local al municipiului Bucureşti.
    20. Prin urmare, dispoziţiile art. 484 din Legea nr. 227/2015 sunt aplicabile în coroborare cu alte prevederi cu incidenţă în materie, cu normele de aplicare a Codului fiscal, cu cele care reglementează finanţele publice locale şi cele care reglementează organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism (cazarea turistică, licenţele de funcţionare în turism, certificatele de clasificare pentru structuri de cazare etc.).
    21. În ceea ce priveşte celelalte chestiuni arătate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea învederează că acestea sunt aspecte cu privire la cazarea persoanelor care desfăşoară activităţi economice sau de altă natură şi se află temporar într-o anumită localitate în regim de delegaţie, detaşare etc. şi care sunt reglementate de alte norme legale, fie de Codul fiscal, şi prin care sumele aferente contravalorii serviciilor de cazare (în temeiul unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, după caz) sunt considerate venituri sau sunt scutite de la anumite impozite şi taxe, fie de acte normative specifice care se referă la cazarea şi contravaloarea acesteia sau a chiriei pentru spaţiile de cazare sau de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii. Faţă de această împrejurare, autorul excepţiei de neconstituţionalitate practic doreşte o completare a legii în sensul că, dacă aceste persoane sunt cazate în unităţile turistice, să nu le fie aplicabile taxele de promovare turistică, respectiv să fie scutite de plata acestora şi să fie extinsă aria de aplicare a dispoziţiilor art. 485 din Legea nr. 227/2015 care prevăd anumite scutiri. Or, analiza unor asemenea critici nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios constituţional, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât singura autoritate legiuitoare a ţării este Parlamentul, astfel cum dispune art. 61 alin. (1) din Constituţie.
    22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Instituţia Prefectului - Judeţul Alba în Dosarul nr. 2.584/107/2019 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi constată că dispoziţiile art. 484 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016