Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Izometal-Magellan - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin, prin lichidatori judiciari Consultant Insolvenţă SPRL şi Yna Consulting S.P.R.L., ambii din Drobeta-Turnu Severin, în Dosarul nr. 722/1.259/2013/a39 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.002D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.003D/2018-2.007D/2018 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Izometal-Magellan - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin, prin lichidatori judiciari Consultant Insolvenţă SPRL şi Yna Consulting S.P.R.L, ambii din Drobeta-Turnu Severin, în dosarele nr. 722/1.259/2013/a38, nr. 722/1.259/2013/a37, nr. 722/1.259/2013/a36, nr. 722/1.259/2013/a35 şi nr. 722/1.259/2013/a40 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. 6. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. 7. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.003D/2018-2.007D/2018 la Dosarul nr. 2.002D/2018, care este primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea normelor legale, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, având în vedere faptul că există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie şi nu sunt elemente noi care să conducă la modificarea acesteia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin încheierile din 5 noiembrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 722/1.259/2013/a39, nr. 722/1.259/2013/a38, nr. 722/1.259/2013/a37, nr. 722/1.259/2013/a36, nr. 722/1.259/2013/a35 şi nr. 722/1.259/2013/a40, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Izometal-Magellan - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin, prin lichidatori judiciari Consultant Insolvenţă SPRL şi Yna Consulting SPRL, ambii din DrobetaTurnu Severin, în cauze întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul criticat, prin nerespectarea criteriilor de calitate a legii şi a normelor de tehnică legislativă, lasă loc la interpretări pentru instanţele judecătoreşti. Astfel, unele instanţe apreciază că, pentru a fi admisibilă o contestaţie întemeiată pe dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, reclamantul trebuie să dovedească existenţa unuia dintre cazurile speciale prevăzute de acest text de lege (fals, dol, eroare esenţială), iar alte instanţe resping ca inadmisibile contestaţiile, raportat la nedovedirea descoperirii existenţei unuia dintre cazurile speciale prevăzute de aceste norme. În concret, partea interesată în promovarea contestaţiei împotriva tabelului definitiv de creanţă ar trebui să arate care sunt modalităţile de descoperire a unuia dintre cele patru cazuri prevăzute de lege (fals, dol, eroare esenţială). Această interpretare este dată în condiţiile în care legea nici nu precizează care ar fi modalităţile de descoperire a existenţei unuia dintre cazurile antereferite pentru a putea promova o contestaţie împotriva tabelului definitiv de creanţe, ignorându-se aspectul cel mai important din cadrul contestaţiei, şi anume caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei contestate. Or, normele criticate au rolul de a asigura egalitatea şi veridicitatea procedurii, iar în situaţia în care instanţa de judecată apreciază că dovedirea descoperirii cazurilor speciale este o condiţie de admisibilitate a contestaţiei, această interpretare, pe lângă faptul că instituie o practică judiciară neunitară, conduce la încălcarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la apărare. În contextul criticilor de neconstituţionalitate este menţionată jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. 11. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia invocată nu vizează chestiuni ce ţin de neconstituţionalitatea textului de lege, ci de interpretarea şi aplicarea normelor criticate. 12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut la art. 73 alin. (2), şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabel definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.“ 16. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. 17. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (1) şi (5) în componenta privind calitatea legii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (3) - Accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 - Dreptul la apărare şi ale art. 124 alin. (2) cu privire la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei pentru toţi. De asemenea sunt menţionate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în procedurile de insolvenţă, potrivit art. 73 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006, debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţă trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creanţe, care trebuie depuse la tribunal într-un termen de 5 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată. 19. Astfel, ca o măsură suplimentară de protecţie a părţilor implicate în procedura insolvenţei, art. 75 din Legea nr. 85/2006, din care fac parte şi dispoziţiile criticate, instituie posibilitatea ca, după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată să poată face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute. 20. Prin urmare, contestaţia prevăzută de normele criticate este reglementată cu titlu de excepţie, ca o cale prin care se poate modifica tabelul definitiv de creanţe, ulterior întocmirii acestuia, la cererea unei părţi interesate care descoperă că un drept de creanţă sau de preferinţă a fost înscris ca urmare a intervenirii uneia din ipotezele arătate în textul de lege, iar nu ca o cale prin care să fie contestat tabelul definitiv de creanţe, în general, de creditori pe parcursul procedurii insolvenţei, fiind imperios necesar a se dovedi descoperirea existenţei unei erori esenţiale, iar nu doar presupusa existenţă a unei eventuale erori, aspecte ce vor fi supuse verificării judecătorului-sindic. 21. Judecarea contestaţiei se va face de către judecătorul-sindic, după citarea contestatorului, a creditorului care deţine creanţa contestată, dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor şi a oricărei alte părţi interesate, după caz. Până la judecarea irevocabilă a contestaţiei, judecătorul-sindic va putea declara creanţa sau dreptul de preferinţă contestat ca admis numai provizoriu. 22. Aşadar, în acest cadru procesual se pot prezenta probele cu privire la descoperirea existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, inclusiv unele situaţii în care se invocă autoritate de lucru judecat şi se pot formula apărările părţilor interesate, rămânând ca, în virtutea rolului său activ de aflare a adevărului şi de stabilire a legalităţii, instanţa judecătorească să aplice prevederile legale cauzelor ce se regăsesc pe rolul acestora. 23. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că, în realitate, nemulţumirea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate porneşte de la modul în care au fost interpretate şi aplicate normele legale criticate de către instanţele judecătoreşti la speţele deduse judecăţii, susţinând că acestea dau interpretări diferite, de la caz la caz, prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, în ceea ce priveşte promovarea unei contestaţii împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în contextul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute, care pot conduce la promovarea unei contestaţii, părţilor interesate fiindu-le impusă, pe de o parte, dovedirea descoperirii existenţei unuia dintre cazurile speciale prevăzute de acest text de lege şi, pe de altă parte, şi indicarea în concret a modalităţilor de descoperire a unuia dintre cele patru cazuri prevăzute de lege pentru a putea promova o asemenea contestaţie. 24. În ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea şi aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). 25. Cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii, iar nu a instanţei de contencios constituţional, prin Decizia nr. 830 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 19 aprilie 2021, paragraful 14, Curtea a reţinut că, în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei, şi se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 26. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin instanţele judecătoreşti stabilite de lege şi prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care are şi rolul de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale. 27. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Izometal-Magellan - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin, prin lichidatori judiciari Consultant Insolvenţă SPRL şi Yna Consulting SPRL, ambii din Drobeta-Turnu Severin, în dosarele nr. 722/1.259/2013/a39, nr. 722/1.259/2013/a38, nr. 722/1.259/2013/a37, nr. 722/1.259/2013/a36, nr. 722/1.259/2013/a35 şi nr. 722/1.259/2013/a40 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
