Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 350 din 11 iulie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 350 din 11 iulie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1059 din 22 octombrie 2024
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Mircea Cotrău în Dosarul nr. 3.769/111/2019 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 693D/2020.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Bogdan Bodea, în calitate de apărător ales, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, susţinând, în esenţă, că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 16 şi 50 din Constituţie. Arată că prevederile de lege supuse controlului instituie o discriminare a persoanelor cu handicap grav care realizează venituri din vânzarea titlurilor de valoare, în raport cu alte persoane aflate în aceeaşi situaţie, respectiv persoane cu handicap grav care obţin venituri din alte surse, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală şi alte venituri realizate de persoane cu handicap, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit. Precizează că autorul excepţiei a obţinut un profit ca efect al unei activităţi de natură intelectuală. Menţionează Decizia Curţii Constituţionale nr. 681 din 13 noiembrie 2014, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea omisiunii legiuitorului de a scuti de la plata impozitului anumite venituri din pensii. Susţine că, pentru a nu exista o discriminare între persoanele cu handicap, sursa veniturilor obţinute de acestea nu ar trebui să aibă relevanţă, toate veniturile trebuind să fie scutite de la plata impozitului. Pentru a sublinia faptul că omisiunile legislative pot forma obiect al controlului de constituţionalitate, face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 107 din 27 februarie 2014.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că este prerogativa exclusivă a legiuitorului să aprecieze care sunt categoriile de persoane pentru care este oportună scutirea de impozitul pe venit, precum şi categoriile de venituri cărora le este aplicabilă această scutire. Precizează, totodată, că textul de lege criticat se aplică în mod unitar tuturor persoanelor care fac parte din aceeaşi categorie de persoane cărora li se adresează, astfel că nu este încălcat principiul constituţional al egalităţii în drepturi.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 28 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.769/111/2019, Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Mircea Cotrău într-o cauză având ca obiect anularea unor decizii de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice, în condiţiile în care reclamantul, autor al excepţiei, deţine certificat de încadrare în grad de handicap.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care induc o discriminare directă a persoanelor încadrate în grad de handicap grav sau accentuat care realizează venituri din transferuri de titluri de valoare faţă de persoanele cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din orice altă sursă, astfel cum sunt enumerate exhaustiv de art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, întrucât acestea din urmă nu sunt impozabile, pe când veniturile din transferul de titluri de valoare sunt supuse impozitului pe venit.
    7. Se face referire la Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, prin care Curtea Constituţională a reţinut, în esenţă, că, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, printre principiile care stau la baza protecţiei persoanelor cu handicap se numără şi prevenirea şi combaterea discriminării, egalizarea şanselor, egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. De asemenea, art. 6 lit. h) din acest act normativ prevede că persoanele cu handicap beneficiază, printre altele, şi de drepturi la facilităţi fiscale, însă în mod egal, fără discriminare, în considerarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 50 teza întâi, potrivit cărora persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Curtea a constatat că statutul de persoană cu handicap trebuie să îi plaseze într-o poziţie egală pe toţi cei ce au acest statut, care trebuie să se bucure în aceeaşi măsură de aceleaşi facilităţi fiscale, în speţă fiind vorba despre scutiri de impozit pe veniturile realizate. Altminteri, se instituie o situaţie discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, ceea ce este contrar principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat că, pe considerentul egalităţii de tratament între persoanele cu handicap grav sau accentuat, facilităţile fiscale aplicate veniturilor de natură salarială ar trebui să se extindă şi asupra veniturilor obţinute din activităţi independente - profesii libere -, aşa cum, de altfel, legiuitorul a înţeles să le extindă şi asupra veniturilor realizate din pensii. Având în vedere deciziile pronunţate de Curtea Constituţională în domeniu, precum şi modificările efectuate de legiuitor de-a lungul timpului, în urma sesizărilor din partea persoanelor afectate de aceste discriminări, autorul excepţiei consideră că este evidentă intenţia legiuitorului de a scuti de la plata impozitului pe venit toate persoanele cu handicap grav sau accentuat, indiferent de sursa veniturilor, astfel că şi veniturile realizate de acesta din transferul unor titluri de valoare trebuie să fie scutite de la plata impozitului pe venit.
    8. Autorul excepţiei mai susţine că, chiar şi în ipoteza în care neintroducerea printre veniturile neimpozabile pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat a veniturilor din transferul titlurilor de valoare ar fi considerată o omisiune legislativă, Curtea va putea soluţiona excepţia de neconstituţionalitate, întrucât în jurisprudenţa sa a soluţionat astfel de excepţii de neconstituţionalitate, în motivarea cărora au fost invocate omisiuni legislative, dacă acestea au avut relevanţă constituţională. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014 şi Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010.
    9. Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că legiuitorul, având competenţă exclusivă în stabilirea impozitelor, a taxelor şi a oricăror alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, este în drept să determine veniturile supuse impozitării, categoriile de persoane fizice şi juridice care au calitatea de contribuabili sau/şi serviciile publice condiţionate de plata unor taxe de beneficiari. În virtutea aceleiaşi competenţe, legiuitorul poate stabili şi excepţii, constând în scutirea unor servicii publice, a anumitor categorii de venituri de la plata impozitului pe venit sau a anumitor categorii de persoane de la obligaţia plăţii taxelor, iar instituirea unor asemenea excepţii nu este contrară prevederilor constituţionale, dacă a fost făcută în considerarea unor situaţii deosebite, păstrându-se tratamentul juridic egal pentru situaţii identice. Arată că, prin art. 60 din Codul fiscal, s-au stabilit categoriile cu privire la care legiuitorul a apreciat ca fiind oportun să acorde scutiri de la plata impozitului pe venit, precum şi categoriile de venituri cărora le este aplicabilă această derogare, atribut ce reprezintă exclusiv prerogativa legiuitorului.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul conţinut normativ:
    - Art. 60 pct. 1: „Sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:
    1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
    a) activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere;
    a^1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

    b) salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3);
    c) pensii;
    d) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;“.



    14. Ulterior, prin Legea nr. 104/2020 pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 6 iulie 2020, a fost adăugat încă un tip de venit pentru care contribuabilii persoane fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit: „e) transmiterea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire, prevăzute la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii“.
    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi în art. 50 - Protecţia persoanelor cu handicap.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia critică, în esenţă, faptul că, potrivit textului de lege supus controlului de constituţionalitate, persoanele cu handicap grav care realizează venituri din transferul de titluri de valoare sunt supuse unui tratament discriminatoriu faţă de persoanele cu handicap grav care realizează venituri din orice altă categorie şi care sunt scutite de la plata impozitului pe venit şi, ca atare, prevederile art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale în măsura în care nu cuprind în sfera categoriei de venituri scutite de la plata impozitului pe venit şi veniturile din transferul titlurilor de valoare realizate de persoanele cu handicap grav sau accentuat.
    17. Referitor la critica raportată la prevederile art. 50 din Constituţie, Curtea constată că este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu aduce nicio atingere protecţiei speciale a persoanelor cu handicap, garantată de Legea fundamentală, întrucât autorul excepţiei, încadrat în grad de handicap, se poate bucura neîngrădit de toate măsurile instituite de stat în vederea exercitării depline a drepturilor acordate în vederea protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap. Acesta poate beneficia pe deplin, fără nicio restricţie, de totalitatea drepturilor şi facilităţilor oferite prin legislaţia în vigoare persoanelor încadrate în grad de handicap.
    18. Din această perspectivă, nu poate fi reţinută nici critica prin raportare la principiul nediscriminării prin comparaţie cu persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat şi care sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile obţinute din anumite activităţi, şi anume cele obţinute din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din salarii şi asimilate salariilor, din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură şi din transmiterea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire. În măsura în care autorul prezentei excepţii obţine venituri din sursele mai sus enumerate, va beneficia deopotrivă de această facilitate fiscală, în aceleaşi condiţii ca toţi ceilalţi destinatari ai normei criticate, fără niciun fel de discriminare.
    19. Acesta solicită, însă, acordarea scutirii de impozitul pe veniturile obţinute din transferuri de titluri de valoare. Sub acest aspect, Curtea observă că există o deosebire esenţială între tipul de venit pentru care autorul excepţiei reclamă scutirea de impozit şi celelalte venituri pentru care legiuitorul a consacrat această scutire prin art. 60 pct. 1 din Codul fiscal. Astfel, transferul de titluri de valoare reprezintă o operaţiune financiară supusă unui risc ridicat, pe care cel ce o efectuează şi-l asumă în mod voluntar şi conştient. Tranzacţionarea pe diferite pieţe financiare a diverselor active mobiliare poate genera câştiguri semnificative, precum şi pierderi variabile. De aceea, de principiu, experţii în utilizarea instrumentelor financiare recomandă participanţilor la acest tip de mecanism financiar să acţioneze astfel încât doar fondurile excedentare să fie expuse riscului, fără ca resursele băneşti necesare traiului să le fie afectate. Or, veniturile pentru care legiuitorul român a instituit scutirea de impozit provin din surse nonspeculative, constituind baza de obţinere a mijloacelor de existenţă ale titularilor. Caracterul eminamente aleatoriu al posibilelor venituri suplimentare rezultate din tranzacţionarea de titluri de valoare le diferenţiază net de categoria veniturilor curente, care asigură persoanelor existenţa zilnică, astfel că apare ca justificată opţiunea legiuitorului de a nu le include printre cele exceptate de la plata impozitului corespunzător.
    20. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea sa intervenind atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau când există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23, sau Decizia nr. 76 din 14 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 14 mai 2024, paragraful 99).
    21. De asemenea, Curtea a statuat că un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, sau Decizia nr. 338 din 14 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 23 iunie 2023, paragraful 61).
    22. Or, în cauza de faţă, veniturile a căror neincludere printre cele scutite de la plata impozitului este criticată de autorul prezentei excepţii au o natură diferită faţă de cele avute în vedere de legiuitor în textul legal ce acordă facilitatea scutirii, aşa cum s-a arătat mai sus. Aşadar, omiterea veniturilor obţinute din operaţiuni speculative de tranzacţionare a activelor mobiliare se justifică în mod obiectiv, neconstituind un element discriminatoriu, astfel că nu contravine prevederilor art. 16 din Constituţie.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Cotrău în Dosarul nr. 3.769/111/2019 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 350 din 11 iulie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016