Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 535 din 7 iunie 2024

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de Dan Sebastian Dorel Atomoaei în Dosarul nr. 2.612/115/2019 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 817D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.793D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, excepţie ridicată de Gheorghe-Răzvan Chingaru în Dosarul nr. 4.786/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea autorului excepţiei prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi judecarea cauzei în lipsă.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.793D/2020 la Dosarul nr. 817D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 254 din 27 aprilie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 17 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.612/115/2019, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepţia a fost ridicată de Dan Sebastian Dorel Atomoaei într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii, respectiv restituirea timbrului de mediu.
    8. Prin Încheierea din 11 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.786/109/2019, Tribunalul Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe-Răzvan Chingaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii, respectiv restituirea timbrului de mediu.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în Dosarul nr. 817D/2020, se susţine, în esenţă, că se creează o discriminare între cetăţenii care au obţinut restituirea sumelor achitate cu titlu de taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxă pe poluare pentru autovehicule, taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbru de mediu pentru autovehicule şi cei care, din anumite motive, nu s-au încadrat în termenul prevăzut la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, în condiţiile în care sancţiunea, care intervine în cazul stabilirii şi perceperii unui impozit sau taxe cu încălcarea flagrantă a dreptului comunitar, raportat la faptul că prevalează aplicarea dreptului Uniunii Europene, este nulitatea absolută, ce poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acţiune sau pe cale de excepţie, instanţa fiind obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută, pentru a restabili ordinea de drept încălcată. Caracterul ilegal şi contrar dreptului Uniunii Europene al taxei/timbrului de mediu nu poate fi acoperit printr-un act normativ intern, în speţă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, prin decăderea din dreptul de a solicita restituirea acestuia, ca urmare a neexercitării acestui drept într-un anumit interval de timp.
    10. Se apreciază că dispoziţiile criticate încalcă dreptul de a se adresa justiţiei pentru a solicita restituirea sumelor achitate cu titlul mai sus menţionat şi dreptul la un proces echitabil, creând neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, precum şi prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, ca şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu şi dispoziţiile din legile interne.
    11. Astfel, dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 au fost emise cu încălcarea flagrantă a principiului securităţii juridice, principiu ce exprimă, în esenţă, faptul că cetăţenii trebuie protejaţi „contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze“. Această regulă, ridicată astăzi la rang de principiu al ordinii juridice europene, a apărut şi s-a dezvoltat în practica instanţelor internaţionale (pe cale pretoriană). Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a statuat că principiul securităţii juridice face parte din ordinea juridică comunitară şi trebuie respectat atât de instituţiile comunitare, cât şi de statele membre, atunci când acestea îşi exercită prerogativele conferite de directivele comunitare.
    12. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudenţa sa (Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marcks împotriva Belgiei) importanţa respectării principiului securităţii juridice, considerat ca fiind în mod necesar inerent atât dreptului Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cât şi dreptului comunitar.
    13. Printre obligaţiile impuse statului de acest principiu se numără şi aceea că trebuie evitate deciziile contradictorii şi trebuie asigurată coerenţa jurisprudenţei (a se vedea Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Beian împotriva României, paragraful 39). Principiul securităţii juridice este consacrat în mod explicit în legătură cu unul dintre drepturile fundamentale reglementate de Convenţie, respectiv dreptul la un proces echitabil. În numeroase cauze împotriva României, de exemplu Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunţată în Cauza Brumărescu împotriva României, această instanţă a statuat că unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice.
    14. Aşa fiind, elementele pe care se bazează principiul securităţii juridice sunt certitudinea şi predictibilitatea dreptului. Acestea sunt necesare pentru a menţine încrederea legitimă a cetăţenilor în activitatea instanţelor. De multe ori, principiul securităţii juridice este asociat cu principiul încrederii legitime, care impune ca legislaţia să fie clară şi predictibilă, unitară şi coerentă (Hotărârea din 14 iulie 1994, pronunţată în Cauza C-91/92 - Paola Faccini Dori împotriva Recreb SRL, sau Hotărârea din 22 octombrie 1987, pronunţată în Cauza C-314/85 - Foto-Frost împotriva Hauptzollamt Lübeck-Ost).
    15. Se mai menţionează, în esenţă, încălcarea principiului cooperării loiale, a cărui respectare trebuie să fie verificată în speţă de instanţa de trimitere, şi a principiului echivalenţei, care trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să prevadă modalităţi procedurale mai puţin favorabile pentru acţiunile întemeiate pe o încălcare a dreptului Uniunii decât cele aplicabile acţiunilor similare întemeiate pe o încălcare a dreptului intern.
    16. Se afirmă că procedura administrativă prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 are un caracter special administrativ, iar, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie, jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi constituie o măsură de protecţie care nu poate avea ca scop limitarea accesului la justiţie, reglementat de art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală.
    17. De asemenea, în Dosarul nr. 1.793D/2020, prin raportare la art. 11 din Constituţie, se susţine, în esenţă, că, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu referire la Hotărârea din 30 iunie 2016, pronunţată în Cauza C-288/14 - Silvia Ciup împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Timiş - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, şi Hotărârea din 30 iunie 2016, pronunţată în Cauza C-200/14 - Silvia Georgiana Câmpean împotriva Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Mediaş, devenită Serviciul Fiscal Municipal Mediaş, Administraţiei Fondului pentru Mediu, statul român are obligaţia de a restitui taxele auto nelegal colectate, iar orice demers care s-ar impune contribuabilului şi un eventual termen-limită alocat pentru efectuarea unui asemenea demers, a cărui depăşire este sancţionată cu însăşi pierderea dreptului la restituire, ar conduce la încălcarea deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi, în consecinţă, a dreptului comunitar, care prevalează în faţa dreptului intern.
    18. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Nu se poate reţine că dreptul de acces la o instanţă sau egalitatea în faţa legii semnifică acordarea posibilităţii oricărei persoane de a se adresa instanţei de judecată fără a fi ţinută de respectarea unui termen. Dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut, acesta implicând, prin natura sa, o reglementare din partea statului şi putând fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanţa dreptului. Or, în cazul de faţă, se reţine că toate persoanele care au achitat taxa de poluare, taxa pentru emisiile poluante şi timbrul de mediu, indiferent de data plăţii, au avut la dispoziţie un termen de 1 an şi aproximativ 3 săptămâni pentru a depune cereri de restituire a sumelor. Această măsură a fost luată ca urmare a numeroaselor decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materia taxei de poluare/timbrului de mediu prin care s-a constatat incompatibilitatea acestora cu dreptul Uniunii Europene şi raportat la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materia sumelor percepute cu încălcarea legislaţiei europene, acesta fiind motivul pentru care, indiferent de data plăţii taxei, tuturor persoanelor care au achitat respectivele taxe li s-a acordat posibilitatea restituirii, indiferent de momentul achitării acestora. Nu se poate reţine că s-ar fi creat o discriminare între cei care au obţinut restituirea taxei şi cei care nu s-au încadrat în termen, întrucât dispoziţia legală criticată se adresează tuturor persoanelor care au plătit taxa la un moment dat, acestea având posibilitatea de formulare a cererii oricând înăuntrul termenului de 1 an şi aproximativ 3 săptămâni; împrejurarea că anumite persoane nu s-au încadrat în termen sau nu au înţeles să uziteze de această posibilitate reglementată de legiuitorul naţional nu este imputabilă acestuia.
    19. Tribunalul Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că instituirea unei proceduri administrative de restituire a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi a unui termen în care contribuabilul poate să recurgă la această procedură nu constituie o încălcare a dreptului european, întrucât prin actul normativ ce cuprinde dispoziţiile legale criticate s-au transpus chiar principiile ce decurg din jurisprudenţa invocată de reclamant, aşa cum rezultă din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017.
    20. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, aprobată prin Legea nr. 258/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Dreptul contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) de a cere restituirea se naşte la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de restituire se depun, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018.“
    24. Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 a fost abrogată în mod expres prin art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 29 iunie 2022, însă, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze prevederile legale cu care a fost sesizată, întrucât acestea continuă să îşi producă efecte juridice în cauză.
    25. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 alin. (1) şi (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (4) privind accesul liber la justiţie şi art. 148 alin. (1) şi (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană.
    26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, prin Decizia nr. 671 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1278 din 22 decembrie 2020, şi Decizia nr. 254 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 4 august 2023, instanţa constituţională respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    27. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 reglementează restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, instituită de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a taxei pe poluare pentru autovehicule prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule prevăzute de Legea nr. 9/2012, a timbrului de mediu pentru autovehicule prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, precum şi a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii. Dreptul contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) de a cere restituirea se naşte la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de restituire se depun, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Toate aceste taxe impuse şi plătite de contribuabili - proprietari auto au fost fiecare în parte constatate ca fiind nelegal percepute de stat prin hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, taxe apreciate ca fiind neconforme cu normele Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.
    28. Referitor la critica potrivit căreia instituirea unui termen de decădere până la care pot fi solicitate taxele auto nelegal colectate este contrară atât dreptului Uniunii, cât şi Constituţiei, prin Decizia nr. 671 din 29 septembrie 2020, precitată, paragrafele 13-18, Curtea a reţinut că, aşa cum reiese atât din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, cât şi din expunerea de motive a Legii nr. 258/2018 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă, legiuitorul a motivat adoptarea acestui act normativ prin prisma necesităţii reglementării cadrului legal pentru instituirea unei proceduri de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, ca urmare a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. A fost avută în vedere jurisprudenţa constantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, efectul direct al hotărârilor instanţei europene constituindu-l obligaţia statului român şi a autorităţilor fiscale la restituirea integrală şi imediată a taxelor auto nelegal colectate, pentru a evita o posibilă declanşare a unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene. În acest context, s-a impus reglementarea restituirii pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, legiuitorul adoptând, astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017.
    29. Curtea a subliniat că formează obiectul procedurii de restituire, pe cale administrativă, sumele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, reprezentând: taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, prevăzută de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal; taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008; taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012, şi timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, precum şi dobânzile aferente sumelor mai sus menţionate, calculate de la data perceperii acestora şi până la data restituirii, nivelul dobânzii fiind cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume 0,02% pentru fiecare zi de întârziere.
    30. Curtea a reţinut că reglementarea criticată în speţă derogă de la termenele instituite în legislaţia fiscală, prevăzând că dreptul contribuabililor de a cere restituirea se naşte la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, şi anume de la data de 7 august 2017, iar cererile de restituire se depun, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Curtea a apreciat că legiuitorul delegat a instituit această sancţiune a decăderii pentru contribuabilii care nu şi-au exercitat dreptul de a depune cererile de restituire a sumelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, ca o măsură disuasivă şi justă, în scopul asigurării securităţii raporturilor juridice.
    31. Aşa cum s-a reţinut atât în jurisprudenţa naţională, cât şi în literatura de specialitate, dreptul de a obţine restituirea impozitelor/taxelor percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii este urmarea şi completarea drepturilor conferite justiţiabililor de dispoziţiile dreptului Uniunii care interzic astfel de taxe. Prin urmare, statul membru este obligat, în principiu, să restituie taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii. Raţiunea acestui drept este aceea că un stat membru nu poate profita, iar contribuabilul nu poate suferi o pierdere, ca urmare a aplicării unei dispoziţii fiscale naţionale incompatibile cu dreptul european. Modalităţile procedurale aplicabile acţiunilor destinate să asigure protecţia drepturilor conferite contribuabililor de dreptul Uniunii nu trebuie să fie mai puţin favorabile decât cele care privesc acţiuni similare din dreptul intern (principiul echivalenţei) şi nici nu trebuie să fie concepute într-un asemenea mod încât să facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii (principiul efectivităţii). În privinţa acestui din urmă principiu, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a recunoscut că stabilirea unor termene rezonabile de introducere a acţiunilor, sub sancţiunea decăderii, în vederea asigurării securităţii juridice, care protejează în acelaşi timp şi contribuabilul respectiv, şi administraţia vizată, este compatibilă cu dreptul Uniunii. Cu toate acestea, pentru a îndeplini funcţia de garantare a securităţii juridice, un termen de prescripţie trebuie stabilit în avans.
    32. Curtea a reţinut că necesitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege în limitele şi în termenele prescrise de normele legale corespunzătoare nu poate constitui o încălcare a dreptului de proprietate, finalitatea fiind aceea de a asigura un climat de ordine, indispensabil exercitării acestora în condiţii optime, prevenindu-se astfel eventualele abuzuri şi limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile.
    33. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie 2003). Faptul că persoana interesată, deşi cunoştea sau, în considerarea principiului nemo censetur ignorare legem, trebuia să cunoască termenul de valorificare a dreptului de a depune cererea de restituire, nu s-a conformat dispoziţiilor normei legale, cu consecinţele juridice ce decurg din nerespectarea acesteia, nu este de natură să determine încălcarea art. 44 din Constituţie şi nici restrângerea exercitării vreunui drept constituţional.
    34. Aşa fiind, legiuitorul a condiţionat exercitarea dreptului la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxă pe poluare pentru autovehicule, taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbru de mediu pentru autovehicule, precum şi a dobânzilor datorate de respectarea termenului prevăzut de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, în interiorul căruia trebuia depusă cererea de restituire la organul fiscal competent, în exercitarea competenţei sale de a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare, reglementarea de către legiuitor a condiţiilor de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drept, ale căror drepturi sunt în egală măsură ocrotite.
    35. Curtea Constituţională a reţinut, de asemenea, că prin Decizia nr. 14 din 22 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 29 septembrie 2015, s-a subliniat că prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunţată în Cauza C-565/11, Mariana Irimie împotriva Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a arătat că „dreptul de a obţine rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecinţa şi completarea drepturilor conferite justiţiabililor de dispoziţiile dreptului Uniunii care interzic astfel de taxe. Statul membru este, aşadar, obligat, în principiu, să ramburseze taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii (...). În plus, trebuie amintit că, atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justiţiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci şi a sumelor plătite acestui stat sau reţinute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde şi pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilităţii premature a taxei (...)“. Aşa fiind, „plătitorul taxei are dreptul nu numai la restituirea taxei percepute de către statul membru cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, ci şi la acoperirea prejudiciului cauzat de indisponibilizarea respectivei sume, ca o completare a drepturilor conferite contribuabilului de prevederile dreptului european care interzic o astfel de taxă“.
    36. Cu privire la procedura administrativă, Curtea a reţinut că, potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, cererea de restituire se soluţionează prin decizie emisă de către organul fiscal central competent, în conformitate cu prevederile art. 77 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care se comunică contribuabilului, conform prevederilor art. 47 din acelaşi act normativ. Potrivit alin. (7)-(9) ale aceluiaşi articol, împotriva deciziei prevăzute la alin. (5) contribuabilii pot face contestaţie în condiţiile Legii nr. 207/2015, în termen de 45 de zile de la comunicarea deciziei. Organul competent, prevăzut la art. 272 din Legea nr. 207/2015, soluţionează contestaţia în termenul prevăzut la art. 77 din Legea nr. 207/2015, prin decizie care se comunică de îndată contestatorului. Deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi contestate la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    37. De altfel, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 401 din 15 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 15 noiembrie 2022, paragraful 15) s-a reţinut că nicio dispoziţie constituţională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicţional. În plus, dreptul de acces liber la justiţie nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiţionări. Prin urmare, Curtea a statuat că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional, nu îngrădeşte dreptul de acces liber la justiţie, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti.
    38. Referitor la pretinsa încălcare a art. 148 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 670 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1326 din 31 decembrie 2020, paragraful 31, Curtea a constatat netemeinicia acestei critici, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 a fost adoptată tocmai având în vedere obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit căreia dreptul contribuabilului de a obţine rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecinţa şi completarea drepturilor conferite justiţiabililor de dispoziţiile dreptului Uniunii, care interzic astfel de taxe.
    39. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei mai sus invocate, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile şi în prezenta cauză.
    40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan Sebastian Dorel Atomoaei în Dosarul nr. 2.612/115/2019 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Gheorghe-Răzvan Chingaru în Dosarul nr. 4.786/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"