Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 248 şi ale art. 430-432 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandru Vâscu, în calitate de preşedinte al Asociaţiei „ProAdevăr“ din Zalău, în Dosarul nr. 520/84/2019 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.258D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând lipsa motivării excepţiei de neconstituţionalitate, pune concluzii de respingere a acesteia ca inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 520/84/2019, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 şi ale art. 430-432 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Vâscu, în calitate de preşedinte al Asociaţiei „ProAdevăr“ din Zalău, petent într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de obligare a statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata unei sume de bani cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat ca urmare a exercitării funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă de către mai mulţi magistraţi. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că apreciază util să solicite Curţii Constituţionale un punct de vedere legal cu referire la prevederile art. 248 din Codul de procedură civilă, coroborate cu prevederile art. 430-432 din acelaşi cod, sub aspectul legalităţii invocării excepţiei autorităţii de lucru judecat, dar şi a excepţiei puterii de lucru judecat. După cum precizează autorul, Consiliul Director al Asociaţiei „ProAdevăr“ doreşte să afle care este modalitatea legală prin care o instanţă de judecată poate decide dacă o hotărâre judecătorească este sau nu rezultatul unei erori judiciare şi care este instanţa de judecată competentă să decidă, având în vedere că prevederile art. 96 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu prevăd nimic în acest sens. 6. Tribunalul Sălaj - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată, arătând că, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, legiuitorul este abilitat să instituie, având în vedere unele situaţii, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 248 şi ale art. 430-432 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de soluţionare a excepţiilor procesuale, respectiv instituţia autorităţii lucrului judecat, efectele sale şi excepţia autorităţii de lucru judecat. 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) care consacră principiile statului de drept şi principiul legalităţii, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 31 privind dreptul la informaţie şi ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“. Curtea reaminteşte că, în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele 3 elemente menţionate. 13. În aplicarea acestor considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea reţine că indicarea temeiurilor constituţionale de către autorul excepţiei nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, sau prin Decizia nr. 613 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 22 decembrie 2020, paragraful 16, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, excepţia astfel formulată fiind inadmisibilă. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil în condiţiile în care, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. 14. În plus, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită Curţii Constituţionale un punct de vedere legal cu referire la modul de interpretare a prevederilor art. 248 din Codul de procedură civilă, coroborate cu prevederile art. 430-432 din acelaşi cod. Or, asemenea aspecte nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate. În sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale (cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 18 martie 2003, sau Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 19 aprilie 2021), este atribuţia instanţelor de judecată să interpreteze şi să determine dispoziţiile legale aplicabile în raport cu starea de fapt stabilită, iar în acord cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei. 15. Prin urmare, întrucât, în realitate, criticile aduse dispoziţiilor legale ce formează obiectul excepţiei vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă şi sub acest aspect. 16. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 şi ale art. 430-432 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandru Vâscu, în calitate de preşedinte al Asociaţiei „ProAdevăr“ din Zalău, în Dosarul nr. 520/84/2019 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
