Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Tiberiu Mihai Gabor în Dosarul nr. 2.751/120/2016 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 61D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Ministerul Apărării Naţionale - Casa Sectorială de Pensii Bucureşti. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că a lucrat în aviaţia militară şi, în timpul activităţii, i-au fost acordate prime de aterizare şi prime de reparaţii. Aceste prime au caracter tehnic, sunt permanente şi se calculează în funcţie de activitatea prestată la aeronavele militare. În Legea nr. 284/2010, anexa nr. 2, capitolul II, secţiunea 4, art. 43 lit. a) şi lit. h), sunt precizate cele două tipuri de prime. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 le elimină însă din baza de calcul al pensiilor militare. Astfel, este nedreptăţită o categorie de personal care a avut o mare răspundere în desfăşurarea activităţii. În susţinerea celor arătate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate depune note scrise la dosar. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că nu este încălcat art. 16 din Constituţie, de vreme ce dispoziţiile legale referitoare la calculul pensiei se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. De asemenea, consideră că nu este încălcat nici dreptul la pensie, modalitatea de calcul al acestui drept fiind un atribut exclusiv al legiuitorului. Solicită să se aibă în vedere că pensia militară este o pensie de serviciu, care nu respectă principiul contributivităţii şi, prin urmare, la stabilirea acesteia nu se ţine cont de contribuţiile care s-au plătit la bugetul asigurărilor de stat. În ceea ce priveşte posibilitatea de a modifica printr-o ordonanţă de urgenţă o dispoziţie dintr-o lege organică, aminteşte că există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale şi invocă deciziile nr. 1.221/2008 şi nr. 95/2004. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 15 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.751/120/2016, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Tiberiu Mihai Gabor cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect drepturi de asigurări sociale. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că Legea nr. 223/2015 este o lege organică, astfel că nu putea fi modificată decât printr-un act normativ de aceeaşi natură şi forţă juridică, şi nu printr-o ordonanţă de urgenţă, aşa cum este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. De asemenea susţine că, prin excluderea din baza de calcul a pensiilor militare a primelor de aterizare şi de reparaţii, art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent, respectiv dreptul la pensie. Totodată arată că textul de lege creează o inechitate evidentă prin raportare la aceleaşi categorii de persoane care au obţinut dreptul la pensie în perioada anterioară modificării legislative. În sprijinul celor susţinute, autorul excepţiei arată şi că a achitat impozit şi contribuţie la sistemul asigurărilor sociale aferente primelor mai sus amintite. În concluzie, autorul excepţiei susţine că art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 încalcă prevederile art. 115 alin. (6), art. 47 şi art. 53 din Constituţie. 7. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, reţine că prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie interzic ca prin ordonanţele de urgenţă ale Guvernului să fie afectate drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. Or, în situaţia autorului excepţiei, dreptul la pensie nu a fost afectat. Faptul că legiuitorul a apreciat că anumite prime şi premii nu se includ în baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat nu reprezintă o încălcare a unui drept fundamental, deoarece petentului i-a fost respectat dreptul la pensie. Modalitatea de calcul al pensiei reprezintă un atribut al legiuitorului, în condiţii stabilite prin act cu putere de lege. Astfel, dreptul la pensie, garantat de prevederile art. 47 din Constituţie, nu este încălcat prin prevederile legale criticate, deoarece textul constituţional garantează existenţa acestui drept, iar nu modul de calcul sau luarea în considerare a unor premii şi prime la baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat. Chiar textul constituţional precizează că cetăţenii au „dreptul la pensie (...) prevăzut de lege.“ De altfel, şi în cuprinsul art. 1 din Legea nr. 223/2015 se stabileşte că „dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari (...) este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi.“ În ceea ce priveşte prevederile art. 53 din Constituţie, Guvernul consideră că acestea nu sunt incidente, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu restrâng exerciţiul dreptului la pensie. 10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că dreptul la pensie este un drept fundamental, însă condiţiile, criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul, precum şi cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare între pensionarii care au obţinut dreptul la pensie în perioada anterioară, respectiv posterioară modificării Legii nr. 223/2015 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, menţionează că modificarea legii amintite „s-a realizat înainte de intrarea in vigoare a legii, astfel încât intervenţia legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câştigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. Ca urmare, nu poate fi reţinută critica referitoare la restrângerea unor drepturi câştigate“. De asemenea arată că pensia militară de serviciu nu se întemeiază pe principiul contributivităţii, astfel că susţinerile referitoare la plata unor contribuţii sau impozite sunt lipsite de relevanţă. 11. Faţă de nemulţumirea privind diminuarea cuantumului pensiei, Avocatul Poporului invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 549 din 15 octombrie 2014, potrivit cărora principiul păstrării în plată a cuantumului pensiei celui mai favorabil vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat. Prin urmare, persoanele care au beneficiat de pensii de serviciu şi titularii pensiilor publice nu se află în situaţii identice, astfel că tratamentul juridic diferenţiat nu are semnificaţia încălcării principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor. 12. În sfârşit, cu privire la posibilitatea modificării printr-o ordonanţă de urgenţă a prevederilor unei legi organice, aminteşte deciziile Curţii Constituţionale nr. 34 din 17 februarie 1998 şi nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Autorul excepţiei are în vedere dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din data de 11 decembrie 2015. Examinând criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea apreciază că acestea au în vedere, în mod distinct, şi dispoziţiile art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Prin urmare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015, precum şi dispoziţiile art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, având următoarea redactare: - Art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015: "(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: [...] e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;" – Art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015: "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 4. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 28 (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: [...] e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;" 16. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 115 alin. (6) privind domeniile ce nu pot fi reglementate pe calea ordonanţelor de urgenţă. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că un prim aspect pus în discuţie de autorul acesteia vizează pretinsa neconstituţionalitate ce decurge din modificarea unor prevederi ale legii organice prin dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă emise de Guvern. Referitor la această critică, Curtea reţine că interdicţia extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului şi asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituţie, în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.“ Aceste prevederi constituţionale nu au în vedere însă şi ordonanţele de urgenţă, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. 18. În acelaşi context, Curtea aminteşte că, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat în sensul că „ordonanţa, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică şi posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcţie de limitele abilitării legislative [...]“. De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reţinut că, prin ordonanţe, Guvernul poate „să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă“. 19. Prin decizii mai recente, aşa cum sunt Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009, Decizia nr. 984 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 4 august 2009, ori Decizia nr 989 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, Curtea a reţinut că adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă, adoptată de Parlament, încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin. (4) din Constituţie, dar, prin Decizia nr. 278 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 23 iunie 2015, a precizat că această limitare a legiferării priveşte numai situaţia când sunt afectate drepturi fundamentale. 20. Autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi, în mod corelativ, cele ale art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015, aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent şi dreptului la pensie. Toate aceste critici sunt circumscrise scăderii cuantumului pensiei militare de serviciu, prin excluderea din baza de calcul al acesteia a unor prime şi premii. 21. Examinând în continuare aceste critici, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, „Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. [...]“. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). 22. Având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, Curtea apreciază că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcţie de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exerciţiului drepturilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. 23. Cât priveşte pretinsul tratament discriminator generat de modificările legislative criticate de autorul excepţiei, Curtea reţine, în acord cu cele statuate şi prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.“ 24. De altfel, Curtea observă că Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Modificările operate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior datei de 1 ianuarie 2016, astfel că nu se poate susţine că, în temeiul aceleiaşi legi, anumite de categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil. 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tiberiu Mihai Gabor în Dosarul nr. 2.751/120/2016 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
