Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Mircea Petru în Dosarul nr. 4.168/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 489D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Ion Păun, în calitate de apărător ales, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa părţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând că, deşi potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale revenea instanţei de judecată să se asigure că prevederile de lege criticate sunt aplicate astfel încât să nu atragă consecinţe negative asupra autorului excepţiei, în speţă, realitatea nu a fost aceasta. Susţine că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1) şi (3) şi ale art. 21 din Constituţie. Apreciază că în cauză sunt incidente cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, întrucât, din cauza neclarităţii normei, prevederile de lege supuse controlului pot avea consecinţe constând în atingeri aduse onoarei, prestigiului, inclusiv pe plan politic, social şi economic. Susţine că legiuitorul ar trebui să facă distincţia între un torţionar politic şi un ofiţer de calitate, care şi-a făcut datoria faţă de patrie. Mai invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 672 din 26 iunie 2012, prin care s-a clarificat regimul colaboratorilor/informatorilor Securităţii, aşa cum ar trebui făcut şi în ceea ce priveşte ofiţerii de Securitate. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că îşi menţin valabilitatea considerentele şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin Deciziile nr. 436 din 15 aprilie 2010, nr. 760 din 7 iunie 2011, nr. 772 din 18 decembrie 2014 şi nr. 493 din 3 octombrie 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 14 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.168/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Mircea Petru într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind constatarea calităţii autorului acesteia de lucrător/colaborator al Securităţii, formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece nu instituie reguli clare pentru a oferi cetăţenilor care în perioada 1945-1989 au fost ofiţeri sau subofiţeri în Securitate sau în Miliţie suficiente garanţii cu privire la circumstanţele şi condiţiile în care activitatea desfăşurată de aceştia în perioada de referinţă se încadrează în cea specifică lucrătorilor Securităţii. Textul de lege criticat nu distinge între activitatea ce privea securitatea statului român, care face necesară suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi în statul de drept actual, pe de o parte, şi activitatea prin care se acţiona în scopul menţinerii regimului comunist, pe de altă parte, lăsând în sarcina CNSAS şi a instanţei de judecată modul de interpretare şi de aplicare a textului normativ criticat. Având în vedere că textul normativ reglementează stări şi situaţii care au existat anterior noii forme statale a României şi care au avut la bază acte juridice normative adoptate de regimul politic din acea perioadă şi produce consecinţe pentru viitor, autorul excepţiei consideră că este necesar ca stabilirea calităţii de „lucrător al Securităţii“ să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi predictibil, atât pentru persoana supusă acestei proceduri, cât şi pentru Colegiul CNSAS şi pentru instanţa de judecată. 7. Se susţine că, prin modul general de reglementare, se ajunge la încălcarea unor drepturi fundamentale, esenţiale într-un stat de drept. În acest sens, sunt invocate prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care consacră principiul legalităţii, şi cele ale art. 21 alin. (3) din Constituţie, care consacră dreptul la un proces echitabil, arătându-se că, sub imperiul normei criticate, subiecţii cărora li se adresează nu au posibilitatea să îşi adapteze conduita la cerinţa normei şi nici nu au asigurat accesul la documentele de arhivă, în integralitatea lor, pentru a-şi face apărările corespunzătoare acuzaţiilor ce li se aduc, fiind supuşi, prin efectul normei, unui proces inechitabil. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la bogata jurisprudenţă în materie a Curţii Constituţionale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că, departe de a fi o reglementare penală, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 are ca scop cunoaşterea istoriei recente, cunoaştere ce constituie o prioritate pentru societatea românească, motiv pentru care administrarea şi valorificarea istorică a arhivelor fostei Securităţi, precum şi a documentelor privitoare la reprimarea de către Securitate a acţiunilor în favoarea democraţiei, sunt necesare într-o Românie europeană. Cunoaşterea publică a acestor abuzuri contribuie la o mai bună înţelegere a prezentului şi la o proiectare adecvată a viitorului societăţii româneşti. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut normativ: „(1) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) lucrător al Securităţii - orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.“ 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, şi în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra prevederilor de lege supuse controlului de constituţionalitate în cauza de faţă, prin prisma unor critici similare, constatând constituţionalitatea acestora. Prin Decizia nr. 493 din 3 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 26 decembrie 2023, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa precedentă, respectiv Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 15 septembrie 2016, Decizia nr. 772 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 21 februarie 2018, sau Decizia nr. 348 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 4 decembrie 2020. 16. Astfel, prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, precitată, paragraful 27, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care intră sub incidenţa acestui act normativ, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere juridică şi morală colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a unei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011). 17. Totodată, Curtea a observat că acţiunile promovate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu tind spre obţinerea unei condamnări judiciare, consecinţa acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoştinţa publică a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011). 18. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a reţinut că şi aceasta este neîntemeiată (Decizia nr. 493 din 3 octombrie 2023, paragraful 18). În acest sens, Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei şi demnităţii persoanei, legiuitorul a înţeles să dedice întregul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 definirii termenilor cu care aceasta operează (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009). 19. De asemenea, Curtea a reţinut că aprecierea întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de lege pentru constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii revine instanţei judecătoreşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. Asemenea aspecte reprezintă, aşadar, probleme ce ţin exclusiv de interpretarea şi aplicarea legii, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013). 20. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, precitată, paragraful 27, Curtea a statuat că dispoziţiile procedurale criticate nu sunt de natură să încalce dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Petru în Dosarul nr. 4.168/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
