Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Ioana Marilena Chiorean│- magistrat-asistent│
└───────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ion Buftea în Dosarul nr. 3.211/99/2015 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 726D/2016. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Ion Buftea. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 831D/2016 şi nr. 992D/2016, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Constantin Oniceanu şi de Aurel Băbălău în dosarele nr. 7.487/99/2015 şi nr. 7.486/99/2015 ale Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 4. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. 5. Autorul excepţiei, Ion Buftea, şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. 6. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 831D/2016 şi nr. 992D/2016 la Dosarul nr. 726D/2016, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei Ion Buftea, care arată că a lucrat la Metrou şi că nu i s-au luat în considerare la calculul pensiei veniturile pentru orele suplimentate desfăşurate şi nici cele pentru munca desfăşurată în acord. Mai precizează că a depus la Judecătoria Iaşi adeverinţa obţinută de la Societatea Tungal Metrou - S.A. cu privire la veniturile sale, dar nu a fost luată în calcul. Depune la dosar o copie a adeverinţei nr. 044 din 1 martie 2017, emisă de Societatea Tungal Metrou - S.A., referitoare la veniturile sale obţinute în perioada 1979-2000, pentru orele prestate peste programul normal de lucru. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 9. Prin încheierile din 4 aprilie 2016, din 11 mai 2016 şi din 18 aprilie 2016, pronunţate în dosarele nr. 3.211/99/2015, nr. 7.487/99/2015 şi nr. 7.486/99/2015, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Ion Buftea, Constantin Oniceanu şi de Aurel Băbălău în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de anulare a deciziilor de pensionare. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. În acest sens, arată că, faptul că o decizie de pensionare rămasă definitivă nu mai poate fi atacată în instanţă, pentru a fi supusă controlului judecătoresc, nici prin acţiune directă şi nici în termenul stabilit de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, contravine principiului constituţional al accesului liber la justiţie. 11. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, astfel cum s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, de exemplu, prin deciziile nr. 562 din 16 iulie 2015 şi nr. 956 din 13 noiembrie 2012. 14. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 562 din 16 iulie 2015, nr. 476 din 23 septembrie 2014, nr. 956 din 13 noiembrie 2012 şi nr. 1.080 din 13 decembrie 2012. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei prezent la şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive“. Dispoziţiile art. 149 alin. (1) prevăd următoarele: „Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.“ 18. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la aceleaşi susţineri, raportate la aceleaşi dispoziţii din Constituţie, s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 562 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 17 august 2015, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. Analizând critica autorului referitoare la încălcarea art. 21 alin. (4) din Constituţie prin instituirea obligativităţii parcurgerii procedurii prealabile, Curtea, la paragraful 14 al acestei decizii, a amintit jurisprudenţa sa, concretizată prin Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, prin Decizia nr. 1.080 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 5 februarie 2013, prin Decizia nr. 315 din 18 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013, sau prin Decizia nr. 476 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014. Prin aceste decizii, Curtea a statuat că, reglementând procedura prealabilă de contestare a deciziilor de pensie la Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, legiuitorul a urmărit degrevarea instanţelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale, prin interpunerea comisiilor de contestaţii în procedura de soluţionare a acestora. Astfel, pensionarii pot supune deciziile de pensii controlului comisiei de contestaţii fără a mai parcurge procedura, în principiu de mai lungă durată, din faţa instanţelor de judecată şi, numai în situaţia când nu sunt mulţumiţi de hotărârile acestei comisii pot să le supună analizei instanţei de judecată. O astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiţie, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanţei de judecată. Prevederile art. 21 din Constituţie nu interzic existenţa unei astfel de proceduri administrative prealabile şi nici obligativitatea acesteia atât timp cât nu are un caracter jurisdicţional. 20. De asemenea, la paragraful 15 al Deciziei nr. 562 din 16 iulie 2015, Curtea a reţinut că faptul că, prin neparcurgerea acestei proceduri ori prin nerespectarea termenelor legale, cel interesat ar putea pierde dreptul de acces la justiţie, nu este nici el de natură să demonstreze neconstituţionalitatea procedurii administrative prealabile analizate. Astfel, aşa cum Curtea a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, liberul acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanţelor judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiţionări. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, are legitimarea constituţională de a stabili procedura de judecată. Aceasta implică şi reglementarea unor termene, după a căror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibilă. 21. De altfel, aşa cum a reţinut Curtea şi prin Decizia nr. 476 din 23 septembrie 2014, precitată, paragraful 18, la finalul oricărei decizii de pensionare este cuprinsă menţiunea referitoare la posibilitatea contestării în termen de 30 de zile de la comunicare la comisia de contestaţii competentă conform legii. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 23. Cât priveşte susţinerile autorului excepţiei Ion Buftea din şedinţa publică, Curtea reţine că legiuitorul a prevăzut că, în situaţia existenţei unor venituri nevalorificate prin decizia de pensionare, se poate solicita casei teritoriale de pensii recalcularea pensiei, potrivit art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, care prevede că „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia“. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Buftea, de Constantin Oniceanu şi de Aurel Băbălău în dosarele nr. 3.211/99/2015, nr. 7.487/99/2015 şi nr. 7.486/99/2015 ale Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
