Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 628 alin. (2) şi (5) şi ale art. 665 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de instanţa judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 3.565/216/2018*/a1 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.019D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispoziţiile criticate valorifică interesele specifice ale creditorilor şi debitorilor, fiind în competenţa exclusivă a legiuitorului modul de reglementare a căilor de atac în procedura executării silite. Face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 195 din 31 martie 2015 şi pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din Camera de Consiliu din 18 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.565/216/2018*/a1, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 628 alin. (2) şi (5) şi ale art. 665 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de instanţă, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe prin care s-a respins cererea de încuviinţare a executării silite. Sesizarea a fost dispusă în cadrul soluţionării cererii de îndreptare a erorii materiale cu privire la omisiunea de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, formulată din oficiu de instanţa judecătorească. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecată arată că este pusă în imposibilitatea reală de a stabili care este momentul declanşării procedurii, cel stabilit de executorul judecătoresc sau cel stabilit de către instanţa de executare odată cu încuviinţarea, deci este în imposibilitatea de a calcula termenul de perimare şi de prescripţie a executării, art. 665 şi 666 din Codul de procedură civilă fiind contradictorii. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, executorul judecătoresc nu are atributele constituţionale ale judecătorului, respectiv jurisdictio şi imperium, şi, ca atare, nu poate să pronunţe o încheiere de deschidere/respingere a procedurii de executare în contextul dispoziţiilor art. 665 şi 666. Or, pentru respectarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la atributele puterii judecătoreşti, instanţa judecătorească solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 din Codul de procedură civilă, având în vedere faptul că, în temeiul dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă, instanţa de executare admite/respinge declanşarea procedurii de executare, prin încheiere, moment procesual de la care se calculează termenul de perimare sau prescripţie a executării silite. Faţă de faptul că justiţia este monopol de stat, şi nu apanajul societăţilor de recuperare, remediul procesual şi constituţional pentru uniformizarea momentului de declanşare a procedurii de executare este ca cererea de executare să fie depusă direct la instanţa de executare de către creditor, ca şi în cazul art. 2.445 din Codul civil, iar instanţa de executare, conform Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în cazul admiterii cererii de încuviinţare a executării, prin aceeaşi încheiere de şedinţă, să repartizeze în mod aleatoriu dosarul de executare, la unul dintre executorii judecătoreşti de pe raza curţii de apel. 6. În continuare, Tribunalul Argeş - Secţia civilă susţine că dispoziţiile art. 628 alin. (2) şi (5) din Codul de procedură civilă creează posibilitatea executorului judecătoresc de a determina în mod concret cuantumul obligaţiei la care este îndatorat debitorul, conform dispozitivului hotărârii judecătoreşti, dar nu obligaţia în sine, cum greşit se aplică, obligaţie care poate fi stabilită numai de către instanţa de judecată, cu prilejul deliberării. Însă, în cazul unui titlu executoriu care nu emană de la instanţa de judecată, autoarea excepţiei consideră că executorul judecătoresc nu mai are competenţa legală şi constituţională de a stabili cuantumul obligaţiei la care este îndatorat debitorul, întrucât prin stabilirea cuantumului executorul stabileşte obligaţia de plată în sine, ceea ce excedează funcţiei executorului judecătoresc, acesta nefiind învestit cu jus dicere, atribut exclusiv al judecătorului, conform Constituţiei României. Tribunalul apreciază că nu este de competenţa executorului judecătoresc să dispună el însuşi formarea, constituirea titlului executoriu pentru accesorii (constând în dobânzi, penalităţi şi comisioane), acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanşate de către o instanţă judecătorească. Intervenţia instanţei judecătoreşti nu se poate realiza ex post, eventual pe calea soluţionării unei contestaţii la executare, conform art. 712 din cod, întrucât hotărârea acesteia nu poate nici să înlăture şi nici să acopere viciul de neconstituţionalitate al actului care a declanşat executarea silită. 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, prin Adresa nr. 2.197 din 3 aprilie 2023, instanţa constituţională a solicitat Tribunalului Argeş - Secţia civilă comunicarea Dosarului nr. 3.565/216/2018*/a1 pentru a stabili cadrul procesual în care a fost invocată excepţia. Prin Adresa nr. 2.501 din 18 aprilie 2023, Judecătoria Curtea de Argeş a comunicat că această cauză în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, „având ca obiect cerere încuviinţare silită, are termen de păstrare 1 an, astfel că nu se mai regăseşte în arhiva instanţei noastre“. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 628 alin. (2) şi (5) şi ale art. 665 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: - Art. 628 alin. (2) şi (5): "(2) În cazul în care prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii. [...](5) Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(4), încheierea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc constituie titlu executoriu.;" – Art. 665: "(1) De îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.(2) Încheierea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii prevăzute la alin. (1), la instanţa de executare." 12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa judecătorească invocă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 125 privind statutul judecătorilor şi în art. 126 alin. (1) şi (5) privind instanţele judecătoreşti. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale din perspectiva unor critici identice, formulate de acelaşi autor, Tribunalul Argeş - Secţia civilă. Astfel, prin Decizia nr. 745 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 1 martie 2022, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 628 alin. (2) şi (5) şi ale art. 665 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 14. În prezenta cauză însă, Curtea reţine că a fost sesizată printr-o încheiere pronunţată în Camera de Consiliu (Încheierea din Camera de Consiliu din 18 octombrie 2019), în urma unei şedinţe nepublice în care Tribunalul Argeş - Secţia civilă a luat în examinare cererea formulată din oficiu privind „îndreptarea unei erori materiale“ care viza omisiunea instanţei judecătoreşti de a sesiza Curtea Constituţională. 15. Astfel, potrivit actului de sesizare a Curţii Constituţionale, „obiectul cauzei îl reprezintă soluţionarea cererii de îndreptare a erorii materiale din oficiu, prin omisiune, din încheierea de şedinţă din data de 10.09.2019, prin care tribunalul a omis să se pronunţe asupra sesizării Curţii Constituţionale, cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 665 Ncpc şi art. 628 alin. (2) şi (5) Ncpc“. 16. Cu toate acestea, în acelaşi act de sesizare, instanţa judecătorească arată că, „verificând actele şi lucrările dosarului, tribunalul a constatat că în şedinţa publică din 10.09.2019, a fost prorogată discutarea sesizării CCR, pentru ca părţile dosarului să-şi exprime punctul de vedere cu privire la această excepţie“. 17. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. [...]“ 18. Având în vedere caracterul contradictoriu al celor două considerente cuprinse în Încheierea din Camera de Consiliu din 18 octombrie 2019, şi anume consemnarea că în şedinţa din 10 septembrie 2019 tribunalul a omis să se pronunţe asupra sesizării Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, pe de o parte, respectiv că în şedinţa publică din 10 septembrie 2019 a fost prorogată discutarea sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, pe de altă parte, ţinând seama de faptul că în şedinţa publică din 8 octombrie 2019, soluţionând cauza prin Decizia nr. 3.963/2019, tribunalul nu a pus în discuţia părţilor excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 628 alin. (2) şi (5) şi ale art. 665 din Codul de procedură civilă şi nu a consemnat punctele de vedere ale acestora cu privire la excepţie. De altfel, nici în actul de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţat în şedinţa din Camera de Consiliu, nu sunt consemnate punctele de vedere ale părţilor, aşa cum cer în mod expres prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, astfel că apare discutabil în ce măsură sunt aplicabile dispoziţiile art. 442 din Codul de procedură civilă referitoare la îndreptarea hotărârii cu privire la o „eroare materială“. 19. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 387 din 25 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie 2008, Curtea a reţinut că încheierea prin care se sesizează instanţa constituţională în vederea soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să fie pronunţată în şedinţă publică şi cu citarea părţilor, pentru ca, în considerarea principiului contradictorialităţii, să se dea eficienţă legală dreptului justiţiabililor de acces la justiţie. Întrucât norma procesuală prevăzută de art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 are caracter imperativ, Curtea a constatat că încălcarea acesteia de către instanţă determină caracterul nelegal al actului de sesizare a Curţii Constituţionale. Curtea a constatat că în speţă încheierea de sesizare a fost pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu, când completul învestit cu soluţionarea unei cereri de recuzare, deliberând asupra acesteia, s-a pronunţat şi asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cu încălcarea principiilor de drept procesual civil. De asemenea, prin Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 18, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate „a fost ridicată de instanţa judecătorească la data de 3 februarie 2017, dată la care, fără a o pune în discuţia subiecţilor procesuali principali, a şi sesizat Curtea Constituţională, aspect care a dus la imposibilitatea formulării de către aceştia a punctului lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar art. 33 alin. (2) din Codul de procedură penală coroborat cu art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992“. 20. În prezenta cauză, aşa cum rezultă din încheierea de sesizare, judecata s-a desfăşurat în Camera de Consiliu, fără citarea părţilor şi fără ca, în prealabil, completul să fi pus excepţia de neconstituţionalitate în discuţia părţilor. În acest fel, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost pronunţată cu încălcarea drepturilor procesuale ale părţilor de a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate şi de a depune dovezile necesare, fapt ce determină inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate. 21. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 628 alin. (2) şi (5) şi ale art. 665 din Codul de procedură civilă, excepţie formulată de instanţa judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 3.565/216/2018*/a1 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
