Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 723 alin. (1) şi art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cristina Oprea în Dosarul nr. 10.327/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.171D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, deoarece stabilirea cheltuielilor judiciare nu reprezintă o îngrădire a accesului la justiţie, iar reglementarea competenţei instanţelor de judecată, în orice materie, este atributul legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.327/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 723 alin. (1) şi art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cristina Oprea într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de întoarcere a executării silite. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că toate actele pe care creditorul le întreprinde în baza unui titlu executoriu sunt de bună-credinţă, la fel cum sunt şi cheltuielile de executare făcute de acesta. Astfel, având în vedere că promovarea acţiunilor în materia dreptului muncii este scutită de plata taxei judiciare de timbru, iar hotărârile pronunţate în această materie privesc aspecte ce ţin de asigurarea traiului zilnic al fiecărei persoane, păstrarea cheltuielilor de executare în sarcina foştilor angajaţi este de natură a îngrădi accesul liber la justiţie, deoarece, dacă în calea de atac hotărârea instanţei de fond este schimbată, acesta va avea o situaţie materială mult mai grea decât la momentul declanşării litigiului iniţial. Prin urmare, prin art. 723 alin. (1) din Codul de procedură civilă se creează creditorului o situaţie juridică mai grea decât cea iniţială, ceea ce contravine atât principiilor constituţionale, cât şi principiilor de drept civil potrivit cărora nimănui nu i se poate crea în calea de atac o situaţie mai grea decât cea iniţială. 6. Cu referire la dispoziţiile art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, se arată, în esenţă, că sunt neconstituţionale, deoarece acordă posibilitatea ca cererea de restabilire a situaţiei anterioare executării să fie soluţionată de o instanţă de executare care este inferioară în grad instanţei care a pronunţat hotărârea. Astfel, prin posibilitatea acordată instanţei inferioare în grad să înfrângă o decizie a unei instanţe de grad superior se creează un grav dezechilibru în exercitarea însăşi a justiţiei. Se apreciază că opţiunea legiuitorului pentru această măsură creează un dezechilibru între interesul general referitor la buna administrare a justiţiei şi interesul protejării drepturilor fundamentale ale individului. 7. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 723 alin. (1) şi art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 723 alin. (1): „În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.“; – Art. 724 alin. (3): „Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. (1) şi (2), cel îndreptăţit o va putea cere, pe cale separată, instanţei de executare. Judecata se va face de urgenţă şi cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.“ 14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 126 alin. (2) potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 723 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt criticate din perspectiva faptului că, în urma finalizării procedurii întoarcerii executării, cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului. Astfel, Curtea observă că prin întoarcerea executării silite se obţine restabilirea situaţiei anterioare urmăririi silite, art. 723 din Codul de procedură civilă referindu-se exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. Întoarcerea executării poate fi dispusă, potrivit art. 724 din Codul de procedură civilă, numai de instanţa judecătorească, în urma examinării temeiniciei şi legalităţii acesteia. La soluţionarea cererii de întoarcere a executării, instanţa este competentă să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptăţit să obţină restituirea bunului ori a valorii luate prin executare silită. Aşadar, pentru a se realiza întoarcerea executării, trebuie să se înlăture temeiul executării prin anularea, desfiinţarea executării sau trebuie să se invalideze executarea însăşi. 16. Din actele dosarului rezultă că, în cauză, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a solicitat punerea în executare a titlului executoriu care consta într-o sentinţă civilă a Tribunalului Bucureşti, nedefinitivă, desfiinţată ulterior prin admiterea apelului de către Curtea de Apel Bucureşti, astfel încât, pe cale de consecinţă, a fost desfiinţat titlul executoriu pus în executare provizorie. 17. În această situaţie, Curtea observă că hotărârile primei instanţe, când au ca obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum şi a sumelor cuvenite, potrivit legii, şomerilor, sunt executorii de drept [art. 448 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă], însă, potrivit dispoziţiilor art. 637 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; dacă titlul este ulterior modificat ori desfiinţat, creditorul va fi ţinut, în condiţiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz“. Astfel, legea deschide posibilitatea executării provizorii a hotărârilor de primă instanţă şi atrage totodată atenţia asupra riscului, în cazul reformării acestora în căile de atac, a demarării procedurii de întoarcere a executării silite. Prin urmare, riscul punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti executorii care poate fi atacată cu apel sau recurs aparţine în exclusivitate creditorului în sarcina căruia, în ipoteza desfiinţării titlului executoriu în calea de atac, rămân cheltuielile de executare pentru actele efectuate, acesta aflându-se într-o culpă procesuală determinată de declanşarea urmăririi silite. 18. În condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul este abilitat să reglementeze competenţa şi procedura de judecată, instituirea în sarcina creditorului a cheltuielilor de executare pentru actele efectuate în urmărirea silită nu aduce nicio atingere principiului constituţional pretins a fi încălcat. 19. În continuare, referitor la dispoziţiile art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că acestea sunt criticate din perspectiva stabilirii instanţei competente să judece cererea de restabilire a situaţiei anterioare executării, dacă aceasta nu a fost dispusă prin hotărârea prin care s-a desfiinţat titlul executoriu sau executarea silită. Astfel, Curtea reţine că, potrivit art. 724 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, dacă instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, restabilirea situaţiei anterioare executării se va face prin aceeaşi hotărâre, dacă cel interesat a făcut o cerere în acest sens. Însă, dacă nu a fost formulată o astfel de cerere, partea interesată va putea cere restabilirea situaţiei anterioare executării pe cale separată adresată instanţei de executare. Aşadar, solicitarea restabilirii situaţiei anterioare executării pe cale separată reprezintă un proces de sine stătător, şi nu o cerere accesorie întoarcerii executării. Prin urmare, competenţa de soluţionare a cererii formulate în temeiul art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă revine instanţei de executare, care, potrivit normelor de competenţă stabilite de art. 651 din Cod, este judecătoria în raza căreia îşi are domiciliul sau sediul debitorul. 20. Curtea mai reţine că, potrivit art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, astfel cum rezultă din Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 5 din 12 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 13 aprilie 2012, instanţa judecătorească competentă, potrivit legii, să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare este instanţa de executare, respectiv judecătoria. În considerentele deciziei menţionate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a reţinut că, întrucât competenţa de încuviinţare a executării silite revine judecătoriei, ca instanţă de executare, rezultă că, în virtutea principiului simetriei, competenţa de soluţionare în primă instanţă a cererii de întoarcere a executării revine tot judecătoriei, ca instanţă de executare. În condiţiile în care judecătoria, ca instanţă de executare, este competentă să soluţioneze contestaţia, atât împotriva executării, cât şi a titlului executoriu, aceeaşi competenţă aparţine aceleiaşi instanţe, judecătoria, atunci când se pune problema restabilirii situaţiei anterioare executării (întoarcerea executării), ca urmare a anulării executării şi, respectiv, a desfiinţării titlului executoriu în baza căruia a fost efectuată executarea silită. 21. Astfel, Curtea apreciază că aceste considerente îşi găsesc aplicarea, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, iar dispoziţiile legale criticate nu contravin, ci dau expresie prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. 22. Totodată, Curtea, având în vedere că dispoziţiile legale criticate stabilesc cu titlu de principiu drepturile debitorului care a obţinut desfiinţarea titlului executoriu sau a executării înseşi şi procedurile de urmat în cazul întoarcerii executării şi competenţa de judecată a instanţelor judecătoreşti, reţine că procedura întoarcerii executării silite, astfel cum este reglementată de legiuitor, nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 şi 124. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristina Oprea în Dosarul nr. 10.327/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 723 alin. (1) şi art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
