Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Aglăiţa Silvia Tudor în Dosarul nr. 718/39/2019 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 250D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională a statuat că revine instanţelor judecătoreşti atribuţia de a interpreta prevederile legale, în cauza de faţă Curtea Constituţională nefiind sesizată, în realitate, cu o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 718/39/2019, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Aglăiţa Silvia Tudor într-o cauză având ca obiect obligarea Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori la emiterea actului administrativ prin care să constate că autoarea excepţiei îndeplineşte condiţiile pentru numirea în funcţia de procuror prevăzute de art. 33^1 din Legea nr. 303/2004. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt constituţionale numai dacă se referă la calificativele acordate după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. Astfel, în cazul său, efectele actului prin care au fost acordate calificativele s-au epuizat sub regimul legii în vigoare la momentul acordării, respectiv Legea nr. 60/1968 privind organizarea şi funcţionarea Procuraturii Republicii Socialiste România. Calificativele acordate sub regimul legii vechi constituie un fapt definitivat, complet realizat, care nu mai poate produce alte consecinţe juridice în afara celor expres prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost acordate (în anul 1984, în speţă), fără a încălca principiul neretroactivităţii legii civile şi fără a înfrânge cerinţa previzibilităţii normei juridice. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 436 din 8 iulie 2014, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 cu privire la sintagma „nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar“ şi prin care Curtea a stabilit că, în cazul în care legea creează o situaţie juridică nouă, ea nu ar putea să prevadă că aceasta s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare. Se susţine că, deşi vizează abaterile disciplinare săvârşite anterior aplicării Legii nr. 303/2004, considerentele acestei decizii sunt pe deplin aplicabile şi în materia calificativelor acordate anterior Legii nr. 303/2004, calificative guvernate de legea în vigoare la data acordării acestora. Precizează, sub acest aspect, că criteriile de evaluare sub regimul legii noi sunt esenţial şi integral diferite de cele aflate sub imperiul Legii nr. 60/1968, legea veche acordând prioritate absolută elementelor de profil politico-ideologic al procurorului, rezultatele profesionale fiind raportate la modul în care reflectau elementele de profil al „omului nou“ al societăţii şi neprevăzând nicio procedură de contestare a calificativelor. 6. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, introdus prin art. I pct. 48 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018. Textul de lege criticat are următorul conţinut normativ: „Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.“ 11. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat în mod expres prin art. I pct. 1 din Legea nr. 313/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1232 din 28 decembrie 2021. Apoi, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, act normativ care a înlocuit vechea reglementare în materia statutului judecătorilor şi procurorilor, fără a prelua fostul art. 33^1 din legea anterioară, criticat în prezenta cauză. Deşi textul legal criticat nu mai este în prezent în vigoare, faţă de cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, controlul de constituţionalitate poate fi exercitat cu privire la dispoziţii din legi sau ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, astfel că obiectul prezentei excepţii îl reprezintă art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia a solicitat, în litigiul din faţa instanţei a quo, anularea Hotărârii nr. 533 din 11 iunie 2019, prin care Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori a constatat că aceasta nu ar îndeplini condiţiile prevăzute de lege pentru numirea, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, întrucât în anii 1984 şi 1985 a obţinut calificativul „bun“. În acest sens, a arătat că în perioada 1982-1992 a îndeplinit funcţia de procuror la Procuratura locală Suceava, iar în perioada 1993-1996 a exercitat funcţia de procuror-şef secţie judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava şi, în temeiul art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 şi al art. 3 din Metodologia aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori prin Hotărârea nr. 210 din 1 aprilie 2019, a formulat cerere de numire în funcţia de procuror fără concurs sau examen. 14. Curtea observă că prevederile legale criticate, care impun solicitanţilor condiţia obţinerii numai a calificativului „foarte bine“ la toate evaluările, au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici identice, într-o cauză caracterizată prin coordonate factuale similare celor de faţă. Astfel, prin Decizia nr. 492 din 3 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 5 ianuarie 2024, Curtea a analizat susţinerea potrivit căreia sintagma „au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările“, prevăzută de dispoziţiile de lege criticate, este constituţională în măsura în care dispune numai cu privire la evaluările efectuate după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004. 15. Referitor la aceste critici, Curtea a constatat (paragraful 18 din decizia citată) că problema de drept dedusă judecăţii Curţii Constituţionale - aceea de a stabili dacă sintagma „au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările“, cuprinsă în dispoziţiile de lege criticate, se referă şi la evaluările acordate sub imperiul Legii nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii Republicii Socialiste România (care a fost abrogată prin Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească) sau se referă numai la evaluările acordate sub imperiul Legii nr. 303/2004 - este, în realitate, o problemă de interpretare şi aplicare în timp a normelor de lege în vederea soluţionării cazului concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. În consecinţă, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, aşadar nu şi asupra modului de aplicare concretă, în cazuri individuale, a normelor criticate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Aglăiţa Silvia Tudor în Dosarul nr. 718/39/2019 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
