Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 444 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mariana Stan în Dosarul nr. 19.677/94/2016 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.238D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autoarea acesteia urmăreşte interpretarea legii, ceea ce nu este de competenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 28 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 19.677/94/2016, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 444 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mariana Stan într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei încheieri de completare a unei sentinţe civile. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că prevederile de lege criticate trebuie raportate la dispoziţiile art. 429 din Codul de procedură civilă, care stabileşte că, după pronunţarea hotărârii, instanţa se dezînvesteşte. Or, dacă o hotărâre se completează de către acelaşi judecător, de la aceeaşi instanţă, se ajunge la situaţia în care judecătorul ar putea să completeze orice sentinţă sau decizie, caz în care se încalcă de către instanţa chemată să se pronunţe asupra cauzei dreptul la un proces echitabil şi principiul imparţialităţii justiţiei, întrucât instanţa se pronunţă de două ori, atunci când o hotărâre este supusă unor căi de atac. 6. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, nefiind încălcat dreptul la un proces echitabil. În acest sens, precizează că, în cazul completării hotărârii, judecătorul se pronunţă asupra unui capăt de cerere cu privire la care a omis să se pronunţe. Astfel nu realizează o nouă analiză asupra fondului cauzei care să fie similară unui control judecătoresc. Scopul normei prevăzute de prevederile legale criticate este acela de a se respecta cadrul obiectiv al judecăţii şi limitele învestirii instanţei pe care judecătorul este ţinut să le respecte. Prin urmare, drepturile procedurale ale petentului de acces la instanţă nu sunt încălcate. Invocă, în susţinerea acestei opinii, şi prevederile art. 445 din Codul de procedură civilă care prevăd obligativitatea procedurii de completare în condiţiile prevăzute de art. 444 din acelaşi cod, partea neputând opta între a solicita completarea hotărârii sau a declara apel ori, după caz, recurs. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 444 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, având următorul conţinut normativ: - Art. 444: "Completarea hotărârii(1) Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare. În cazul hotărârilor definitive pronunţate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare. (...)(3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul când instanţa a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor." 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi celor ale art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 224 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 28 septembrie 2020, s-a mai pronunţat asupra unei excepţii de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, ridicată într-un alt proces de aceeaşi autoare, motivată în acelaşi mod precum cea de faţă. 13. Prin decizia menţionată, Curtea a făcut referire la cele statuate prin Decizia nr. 597 din 20 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, paragraful 15, în sensul că prin procedura cuprinsă în art. 444 din Codul de procedură civilă nu se completează motivarea, ci dispozitivul hotărârii, care, potrivit art. 425 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, trebuie să cuprindă soluţia dată tuturor cererilor deduse judecăţii, urmărindu-se, aşadar, remedierea unei omisiuni constând în răspunsul la una sau mai multe cereri formulate de părţile din proces. Aceasta este concluzia ce se desprinde din interpretarea literală a prevederilor criticate, în care se precizează expres că procedura prevăzută de textul criticat este aplicabilă în cazul în care „prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale“. Astfel, de pildă, poate fi vorba despre absenţa soluţiei cu privire la cererea reconvenţională, la o cerere de intervenţie sau la o cerere de chemare în garanţie. Tot astfel, mai poate viza cereri de acordare a cheltuielilor de judecată sau privitoare la drepturi ale martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor. La toate cererile formulate în cauză, indiferent că sunt principale, accesorii sau incidentale, instanţa trebuie să răspundă prin dispozitivul hotărârii care este reflectat în minută. Aceasta devine publică din momentul pronunţării, fiind accesibilă tuturor părţilor, care pot constata de îndată dacă instanţa a omis să se pronunţe asupra uneia sau mai multora dintre cererile formulate. 14. Prin urmare, Curtea a apreciat, prin Decizia nr. 597 din 20 septembrie 2016, precitată, paragraful 17, că nu poate fi primită critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care susţine că dispoziţiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă permit instanţei care s-a dezînvestit după ce a tranşat litigiul prin hotărârea deja pronunţată să completeze orice decizie sau sentinţă ajungând să se pronunţe de două ori. Curtea a precizat că instanţa de judecată nu începe o nouă judecată pe fond a cauzei în întregul său şi nici nu pune în discuţie ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecăţii, ci, în scopul finalizării judecăţii anterioare, vine în completarea acesteia prin soluţionarea cererilor cu care a fost iniţial învestită, dar pe care a omis să le soluţioneze. 15. Curtea a constatat (paragraful 18 din decizia menţionată mai sus) că dispoziţiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă asigură echilibrul procesual al tuturor părţilor din litigiu care, prin intermediul acestei proceduri, pot corecta o omisiune a instanţei de judecată, cu consecinţa că aceasta va analiza toate cererile cu care a fost învestită iniţial. Echilibrul procesual al părţilor este asigurat prin respectarea legii de către instanţa de judecată şi se reflectă în hotărârea judecătorească pronunţată ca urmare a desfăşurării activităţii judiciare. Pronunţarea unei hotărâri în numele legii nu poate pune în discuţie imparţialitatea justiţiei, iar faptul că judecătorul are posibilitatea legală de a completa hotărârea în cazul în care nu s-a pronunţat asupra tuturor cererilor formulate de către părţi nu este de natură să încalce normele constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi nici pe cele ale art. 124 alin. (2) în componenta referitoare la imparţialitatea justiţiei. 16. Referitor la art. 444 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea a observat (paragraful 19 din Decizia nr. 224 din 2 iunie 2020) că, deşi autoarea excepţiei de neconstituţionalitate indică textul pretins neconstituţional şi redă conţinutul său normativ, iar textele de referinţă sunt cele menţionate în susţinerea întregii excepţii de neconstituţionalitate, nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, atât din cauza generalităţii acestora, cât şi a lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. Prin urmare, simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa constituţională s-ar substitui autoarei acesteia, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Pentru aceste considerente, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 444 alin. (3) din Codul de procedură civilă ca inadmisibilă. 17. Întrucât în cauza de faţă nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 444 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mariana Stan în Dosarul nr. 19.677/94/2016 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
