Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Adriana Costea în Dosarul nr. 4.557/63/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.404D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepţiei, asistată de domnul avocat Dan Alexandru Foamete Gabroveanu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. De asemenea, răspund Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin doamna consilier juridic Daniela Grancea, cu delegaţie depusă la dosar, şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia“, prin domnul consilier juridic Laurenţiu Ştefan, cu delegaţie depusă la dosar. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei, care susţine că excepţia este admisibilă, dispoziţiile de lege criticate fiind incidente în cauză. În acest sens arată că autoarea excepţiei nu a fost suspendată din cauza unui dosar penal, ci din cauza faptului că i s-a retras accesul la informaţii clasificate. În data de 5 decembrie 2015 i s-a comunicat autoarei excepţiei că a fost începută cercetarea penală împotriva sa. I-a fost ridicat accesul la informaţii clasificate o lună şi jumătate mai târziu. Faptul că a trecut acest termen denotă că cineva a studiat şi a găsit o modalitate care să ducă la trecerea în rezervă a autoarei excepţiei. Consideră că este la latitudinea instanţei să ataşeze anumite documente din dosar care să demonstreze că excepţia are legătură cu soluţionarea cauzei. Invocă Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, în care Curtea Constituţională a statuat că au legătură cu soluţionarea cauzei toate dispoziţiile de drept substanţial şi de drept procedural care vizează drepturile subiective deduse judecăţii şi fac posibilă desfăşurarea şi finalizarea procedurii judiciare. Legea face vorbire de legătura cu soluţionarea cauzei, fapt care nu se limitează doar la soluţia care urmează a fi pronunţată în cauza respectivă. Pe fondul cauzei, arată că legea, prin definiţia care se dă militarului, face referire la militari, pe care îi separă, ulterior, pe categorii profesionale, respectiv pe structuri. În situaţia cercetării penale îndreptate împotriva unui militar însă, consideră că este inadmisibilă crearea unui tratament juridic diferenţiat. Astfel, dacă este cercetat penal un militar din Ministerul Apărării Naţionale, acesta este de drept suspendat din funcţie. În aceeaşi situaţie, un militar din Ministerul Afacerilor Interne nu va fi suspendat, ci va putea fi pus la dispoziţie, atunci când este trimis în judecată. Ce înseamnă „a fi pus la dispoziţie“ nu este explicat în lege. Sunt menţionate doar efectele punerii la dispoziţie, respectiv trecerea în rezervă la un termen de trei luni, dacă nu este identificat un post corespunzător. Or, în cadrul structurilor militare nu există un post care să nu presupună accesul la informaţiile clasificate. În sfârşit, arată că şi în situaţia în care s-ar considera că s-a invocat o omisiune legislativă, din Decizia Curţii Constituţionale nr. 107 din 27 februarie 2014 reiese că instanţa de contencios constituţional poate analiza o astfel de critică. În concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Reprezentanta Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Arată că dispoziţiile de lege invocate, respectiv art. 89 alin. 2 şi 4 din Legea nr. 80/1995, se referă la instituţii juridice diferite, anume suspendarea din funcţie şi punerea la dispoziţie. Textul alin. 2 face trimitere la starea de arest preventiv, pe când alin. 4 vorbeşte despre cadrele militare trimise în judecată sau care sunt judecate în stare de libertate. De asemenea, arată că art. 89 din Legea nr. 80/1995 a mai fost supus analizei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională pronunţându-se în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. 5. Reprezentantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia“ arată că motivul trecerii autoarei excepţiei în rezervă îl reprezintă pierderea accesului la informaţii clasificate, întrucât autoarea excepţiei nu a respectat legislaţia referitoare la păstrarea acestor informaţii. Totodată, arată că excepţia nu îndeplineşte condiţia ca dispoziţia de lege criticată să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, motivele punerii la dispoziţie a autoarei excepţiei fiind menţionate de art. 82 lit. a) din Legea nr. 80/1995, şi nu în textul de lege supus analizei de constituţionalitate. De asemenea, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi nici celor referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, pe de o parte, arată că dispoziţiile de lege criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată. Pe de altă parte, arată că dispoziţiile art. 89 alin. 2 şi 4 din Legea nr. 80/1995 se referă la instituţii juridice diferite, ce produc efecte distincte, în funcţie de situaţiile obiectiv diferite în care se găsesc cadrele militare, astfel că apar ca neîntemeiate criticile raportate la prevederile art. 16 din Constituţie. Aminteşte, totodată, că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 21 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.557/63/2016, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepţia a fost ridicată de Adriana Costea în cadrul recursului formulat împotriva Sentinţei nr. 3.556 din 5 decembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 4.557/63/2016. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 creează un regim discriminator pentru cadrele militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază în raport cu cadrele militare din Ministerul Apărării Naţionale, la care se referă ipoteza alin. 2 al aceluiaşi articol de lege. În acest sens arată că, „în situaţii particulare, se ajunge la trecerea în rezervă a cadrelor militare menţionate la art. 89 alin. 4 chiar din prima fază a procesului penal, respectiv urmărirea penală, aspect care încalcă flagrant prezumţia de nevinovăţie statuată de Constituţia României“. Totodată, consideră că, în situaţia începerii urmăririi penale împotriva unui cadru militar, măsurile aplicate nu pot fi diferite în funcţie de structura în care cadrele militare sunt încadrate, diferenţa de încadrare nefiind suficient de semnificativă pentru a justifica în mod obiectiv şi rezonabil un tratament semnificativ diferit precum cel instituit de dispoziţiile de lege criticate. În acelaşi sens arată că, la nivelul îndatoririlor, drepturilor şi libertăţilor militarilor instituite prin cap. II din Legea nr. 80/1995, nu există o diferenţiere a regimului juridic aplicabil pe criterii de instituţionalizare. 9. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că cele două texte de lege invocate de autoarea excepţiei se referă la instituţii juridice distincte cu efecte juridice diferite, respectiv suspendarea din funcţie şi punerea la dispoziţie. Acest fapt rezultă şi din art. 89 alin. 5 din Legea nr. 80/1995 care reglementează instituţia punerii la dispoziţie a cadrelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Ca urmare, Legea nr. 80/1995 reglementează aceeaşi ipoteză în care intervine punerea la dispoziţie a cadrelor miliare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale ca în situaţia cadrelor militare în activitate din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază, respectiv situaţia în care acestea, indiferent de instituţia în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea, sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiilor în care sunt încadrate. Diferenţierea constă doar în procedura ce trebuie urmată pentru punerea la dispoziţie a cadrelor militare din cele două categorii de instituţii, în situaţia cadrelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale legea prevăzând expres că punerea acestora la dispoziţia unităţii se face numai „la propunerea consiliilor de judecată şi a comandanţilor de unităţi“. 10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât criticile formulate de autoarea excepţiei vizează, în realitate, ceea ce dispoziţiile art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 nu cuprind în raport cu dispoziţiile alin. 2 al aceluiaşi articol de lege. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu se poate substitui legiuitorului pentru a crea sau modifica o normă juridică. Totodată, Guvernul arată că dispoziţiile de lege au mai fost supuse analizei de constituţionalitate, Curtea Constituţională pronunţându-se în sensul respingerii criticilor de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 754 din 18 septembrie 2007. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora „Cadrele militare în activitate din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază se pun la dispoziţie când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiilor în care sunt încadrate“. 15. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni şi ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. De asemenea, susţine că sunt înfrânte şi prevederile internaţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării conţinute în art. 14, 24 şi 26 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, precum şi în art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Deşi autorul excepţiei nu indică în mod expres, Curtea apreciază că sunt avute în vedere şi prevederile art. 23 alin. (11) din Constituţie, care consacră prezumţia de nevinovăţie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Dosarul nr. 245/P/2015 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara a fost dispusă începerea urmării penale faţă de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate pentru infracţiuni de furt, abuz în serviciu şi alte fapte ce pot avea caracter penal. Ca urmare a începerii urmăririi penale, potrivit art. 146 alin. (1) coroborat cu art. 160 lit. f) şi g) şi art. 167 alin. (2) lit. d) din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 5 iulie 2002, unitatea a solicitat Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Dolj revalidarea privind accesul la informaţii clasificate a autoarei excepţiei de neconstituţionalitate. Prin Adresa din 14 ianuarie 2016, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă a comunicat unităţii să dispună interzicerea accesului la informaţii secrete de stat. Drept consecinţă, autoarea excepţiei a fost pusă la dispoziţie prin Ordinul inspectorului-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Oltenia al Judeţului Dolj nr. 307/16/I-DJ din 20 ianuarie 2016, întrucât i-a fost interzis accesul la informaţii secrete de stat, în condiţiile în care deţinerea Autorizaţiei de acces la informaţii clasificate - Strict secret reprezenta o condiţie esenţială pentru ocuparea funcţiei în cadrul Compartimentului Structură Securitate. Ulterior, a fost trecută în rezervă, prin Ordinul inspectorului-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Oltenia al Judeţului Dolj nr. 338/16/I-DJ din 19 aprilie 2016, în temeiul art. 85 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 80/1995, potrivit cărora „Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate pot fi trecuţi în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situaţii: [...] după punerea la dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informaţii clasificate, atunci când nu se identifică o funcţie corespunzătoare gradului deţinut cu o prevedere a nivelului de acces la informaţii clasificate înscrisă în fişa postului, la nivelul acordat după limitare“. 17. Prin urmare, Curtea constată că temeiul legal al măsurii punerii la dispoziţie a autoarei excepţiei nu l-a constituit art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995, acesta referindu-se la punerea la dispoziţie a cadrelor militare în activitate atunci când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiilor în care sunt încadrate. Aşa fiind, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 referitoare la existenţa unei legături între dispoziţiile de lege care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate şi soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. 18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Adriana Costea în Dosarul nr. 4.557/63/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
