Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui în Dosarul nr. 186/89/2016 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.044D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a formulat o cerere de judecare în lipsă. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât se critică aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, aferente principiului de drept specialia generalibus derogant, generalia specialibus non derogant, acestea fiind aspecte care nu intră în atribuţiile instanţei de contencios constituţional. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 167 din 27 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 186/89/2016, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de obligare a pârâtei Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui la plata unei despăgubiri reprezentând indemnizaţia de concediu de odihnă aferent perioadei 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2015, sume actualizate cu indicele de inflaţie, şi în continuare pe toată perioada cât reclamanţii se află în raporturi de muncă cu angajatorul pârât, precum şi obligarea acestuia la plata unei despăgubiri aferente neacordării sporului de 100% aplicabil salariului de bază pentru munca prestată în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale începând cu data de 1 ianuarie 2012, sume actualizate cu indicele de inflaţie, şi în continuare pe toată perioada cât reclamanţii se află în raporturi de muncă cu angajatorul pârât. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se critică insuficienţa, imprecizia şi impredictibilitatea prevederilor art. 122 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, care nu prevăd modalitatea de acordare şi cuantumul indemnizaţiei de concediu la care sunt îndreptăţiţi asistenţii maternali. În acest sens, se arată că dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 272/2004, coroborate cu cele ale art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist, prevăd în mod expres dreptul asistentului maternal la concediu de odihnă, precum şi modalitatea de efectuare a acestuia, dar nu conţin nicio prevedere privind cuantumul indemnizaţiei de concediu la care are dreptul asistentul maternal. Or, raportat strict la aceste dispoziţii legale, rezultă că asistenţii maternali au dreptul la efectuarea unui concediu de odihnă, dar nu şi la o indemnizaţie de concediu aferentă, ceea ce contravine tuturor dispoziţiilor şi principiilor privind drepturile şi interesele angajatului. Într-o atare situaţie, ar putea fi utilizate prevederile Codului muncii, care prevăd obligativitatea concediului de odihnă şi, totodată, obligativitatea achitării unei indemnizaţii aferente. Dar Legea nr. 272/2004 conţine dispoziţii speciale cu caracter derogatoriu, astfel că prevederile Codului muncii privind dreptul la o indemnizaţie de concediu nu se aplică. 6. În consecinţă, prin neincluderea modalităţii de acordare şi a cuantumului indemnizaţiei de concediu la care sunt îndreptăţiţi asistenţii maternali, art. 122 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 este neconstituţional, încălcându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. 7. Se susţine că asistenţii maternali suferă o discriminare directă, prin faptul că legea specială ce reglementează activitatea acestora nu conţine dispoziţii privind plata unei indemnizaţii de concediu, faţă de ceilalţi cetăţeni, care beneficiază de indemnizaţie de concediu, fie prin prisma dispoziţiilor generale ale Codului muncii, fie în baza celorlalte legi speciale, care reglementează activităţi de muncă specifice pentru alte categorii de angajaţi. Se arată că toate dispoziţiile legale ce reglementează activitatea unor categorii profesionale prevăd dreptul la concediu de odihnă şi la o indemnizaţie bănească aferentă, exceptând legea de funcţionare a serviciului de asistenţă maternală, care nu prevede acest aspect. 8. În acest context, se precizează că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat, cu privire la insuficienta reglementare, faptul că un text legal trebuie să fie precis, clar şi previzibil, astfel încât să contribuie la certitudinea juridică şi la respectarea drepturilor de care se bucură subiecţii de drept. 9. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că prevederile criticate nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 122 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, care au următorul conţinut normativ: - Art. 122 alin. (3): "Activitatea persoanei atestate ca asistent maternal, în condiţiile legii, se desfăşoară în baza unui contract cu caracter special, aferent protecţiei copilului, încheiat cu direcţia sau cu un organism privat acreditat, care are următoarele elemente caracteristice: a) activitatea de creştere, îngrijire şi educare a copiilor aflaţi în plasament se desfăşoară la domiciliu; b) programul de lucru este impus de nevoile copiilor; c) planificarea timpului liber se face în funcţie de programul familiei şi al copiilor aflaţi în plasament; d) în perioada efectuării concediului legal de odihnă asigură continuitatea activităţii desfăşurate, cu excepţia cazului în care separarea, în această perioadă, de copilul aflat în plasament în familia sa este autorizată de direcţie." 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, printr-o decizie anterioară, şi anume Decizia nr. 817 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 12 martie 2019, paragraful 15, a constatat că textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu neagă dreptul asistentului maternal la concediu de odihnă, ci instituie o modalitate particulară de exercitare a acestuia, adaptată naturii deosebite a contractului în baza căruia această categorie profesională îşi desfăşoară activitatea. Caracterul special al contractului, subliniat chiar în prevederile de lege criticate, este dat de împrejurarea că acesta este „aferent protecţiei copilului“. Ca atare, acesta se execută în coordonate diferite de cele comune contractelor guvernate de Codul muncii, fiind reglementat astfel încât să răspundă într-o măsură cât mai înaltă interesului superior al copilului, deziderat stabilit potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi care, în conformitate cu art. 2 alin. (2) din aceeaşi lege, „se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţă de familie“. 16. Autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate critică însă absenţa din conţinutul normativ al art. 122 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 a unor prevederi care să reglementeze modalitatea de acordare a indemnizaţiei de concediu la care sunt îndreptăţiţi asistenţii maternali şi care să precizeze cuantumul acesteia. În acest cadru, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea şi completarea dispoziţiilor supuse controlului de constituţionalitate. 17. Or, verificarea omisiunii de reglementare, respectiv a caracterului incomplet al reglementării nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale, care, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituţionalitate, în condiţiile în care Parlamentul este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, unica autoritate legiuitoare a ţării (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014). 18. Având în vedere că în cauza de faţă este vizată o omisiune legislativă dedusă de autorul excepţiei din necuprinderea, în prevederile legale criticate, a modalităţii de acordare a indemnizaţiei de concediu la care sunt îndreptăţiţi asistenţii maternali şi a cuantumului acesteia, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 19. Curtea observă, totodată, că obiectul litigiului în soluţionarea căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate îl reprezintă solicitarea reclamantului, sindicat al asistenţilor maternali, în numele membrilor săi, de a se acorda acestora, alături de indemnizaţia de concediu, recunoscută şi acordată în virtutea Codului muncii şi a legii speciale, şi o despăgubire, echivalentă cu indemnizaţia de concediu de odihnă, pentru munca prestată în timpul acestuia, atunci când copilul/copiii aflat/aflaţi în plasament rămâne/rămân alături de asistentul maternal şi pe perioada concediului de odihnă al acestuia. Aceasta este o chestiune ce ţine de competenţa exclusivă a instanţelor de judecată, fără să poată fi supusă analizei Curţii Constituţionale. 20. De altfel, Curtea reţine că instanţele de judecată învestite cu soluţionarea unor procese similare celui în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate dispun de suficiente elemente care să le permită interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 122 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, având în vedere că, prin Decizia nr. 25 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 20 februarie 2019, în ceea ce priveşte modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 23 iunie 2003, şi ale art. 122 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa supremă a statuat că asistentul maternal profesionist nu este îndreptăţit la plata unei despăgubiri egale cu indemnizaţia de concediu, întrucât nu se poate reţine că a suferit un prejudiciu prin neefectuarea concediului legal de odihnă, în condiţiile în care acesta a formulat cerere de concediu aprobată, prin care a solicitat ca în perioada concediului de odihnă copilul să rămână în familia sa (paragraful 80). 21. Totodată, instanţa supremă a precizat că, potrivit reglementărilor din Codul muncii, de esenţa concediului de odihnă este suspendarea obligaţiei salariatului de a presta munca pe perioada respectivă, şi nu posibilitatea de a beneficia de o dublă despăgubire pentru neefectuarea concediului de odihnă - situaţie care, de altfel, nu se regăseşte în cazul asistentului maternal - sau posibilitatea compensării în bani a dreptului la concediu de odihnă neefectuat (paragraful 88). 22. De asemenea, prin Hotărârea din 20 noiembrie 2018, pronunţată în Cauza C-147/17, având ca obiect cererea de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Constanţa, în temeiul art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) a constatat că reglementarea naţională în discuţie recunoaşte asistenţilor maternali un drept la concediu anual plătit, dar subordonează dreptul acestora de a lua concediu fără copilul aflat în sarcina lor unei autorizaţii de la angajator, care trebuie să respecte realizarea în bune condiţii a misiunii de protecţie a copilului respectiv. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a considerat că limitările legale aduse astfel drepturilor asistenţilor respectivi la perioade de repaus zilnic şi săptămânal, precum şi la concediu anual plătit respectă conţinutul esenţial al acestui drept, fiind, totodată, necesare pentru realizarea obiectivului de interes general recunoscut de Uniunea Europeană, care constă în protecţia interesului superior al copilului, consacrat la art. 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, aşa cum a fost conceput acest obiectiv de reglementarea română şi căruia îi corespunde obligaţia asistentului maternal de a asigura în mod continuu integrarea copilului plasat în căminul şi în familia sa, precum şi dezvoltarea armonioasă şi îngrijirea acestui copil. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui în Dosarul nr. 186/89/2016 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
