Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel-Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia-Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care modifică Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Gheorghe Daniel Ghiţă Nistor în Dosarul nr. 2.455/100/2018 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 768D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus note scrise. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei, sens în care menţionează Decizia Curţii nr. 687 din 31 octombrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.455/100/2018, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu care modifică Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost invocată de Gheorghe Daniel Ghiţă Nistor, într-o cauză având ca obiect stabilire pensie militară de stat. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile criticate sunt contradictorii, deoarece stabilesc, deopotrivă, indexarea pensiilor şi plafonarea acestora la media soldelor nete. 6. De asemenea, autorul apreciază că se încalcă principiul drepturilor câştigate şi neretroactivitatea legii, deoarece actualizarea pensiei prin raportare la soldele militarilor activi este un drept câştigat care nu poate fi desfiinţat printr-o lege ulterioară decât în mod retroactiv şi cu încălcarea art. 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 7. Cu referire la criticile raportate la art. 16 din Constituţie, autorul consideră că sunt discriminaţi pensionarii militari pensionaţi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 faţă de cei pensionaţi anterior acestei date, în condiţiile în care unii dintre aceştia din urmă, deşi au avut aceleaşi atribuţii sau inferioare, au dobândit o pensie mai mare decât cea a categoriei din care face parte şi autorul excepţiei. În plus, discriminarea subzistă şi pentru că ambele categorii de pensionari au beneficiat de aceleaşi condiţii de muncă, au avut aceleaşi obligaţii şi aceeaşi remunerare, corespunzătoare vechimii şi atribuţiilor. Legiuitorul, potrivit art. 53 din Constituţie, nu îşi poate exercita în mod discreţionar dreptul de a modifica politicile în materie de pensii, aplicându-le doar unor categorii de persoane, ci doar prin aplicarea, în mod egal, tuturor. Astfel, evoluţia actelor normative nu poate fi un argument care să influenţeze dreptul la pensie şi să creeze discriminări între persoane care au desfăşurat activităţi în condiţii similare. 8. De asemenea, prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate de art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin eliminarea actualizării pensiei militare, îi discriminează pe pensionarii militari faţă de pensionarii din sistemul public. 9. O ultimă critică întemeiată pe art. 16 din Constituţie constă în susţinerea că prevederile art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate de art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, îi discriminează pe pensionarii Ministerului Afacerilor Interne faţă de alte categorii de pensionari şi încalcă principiul egalităţii prevăzut de art. 2 din Legea nr. 223/2015. Sunt invocate cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 cu privire la raţiunile instituirii pensiilor militare, precum şi la tratamentul diferenţiat al cadrelor militare permanente şi al altor categorii socioprofesionale. 10. Cu referire la încălcarea dreptului de proprietate privată, autorul excepţiei evocă jurisprudenţa Curţii Europeană a Drepturilor Omului care a decis că prestaţiile sociale sunt protejate indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora. 11. În sfârşit, autorul excepţiei consideră că justificările oferite de Guvern în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi gestionarea defectuoasă a resurselor bugetare nu pot fi opuse dreptului la pensie, în sensul diminuării cuantumului acesteia şi principiului egalităţii în drepturi. 12. Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă arată că excepţia este neîntemeiată. Legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii se acordă dreptul la pensie, baza şi cuantumul acesteia, în funcţie de situaţia concretă a fiecărui titular. În plus, pensiile militare nu au caracter contributiv, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 652/2018. 13. Nu se încalcă nici art. 16 din Constituţie câtă vreme prevederile criticate se aplică tuturor persoanelor vizate de domeniul său de aplicare. În plus, nu este contrară Constituţiei adoptarea unor dispoziţii legale succesive, câtă vreme se aplică nediferenţiat pe perioada în care sunt în vigoare, neretroactivitatea având valoare constituţională. De asemenea nu se încalcă art. 47 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, deoarece măsurile criticate nu aduc atingere dreptului la pensie care se cuvine în temeiul contributivităţii, iar art. 44 din Constituţie este, la rândul său, respectat, deoarece, pe de o parte, reclamantului i se recunoaşte, chiar şi în condiţiile plafonării pensiei, un cuantum mai mare decât cel care i s-ar fi cuvenit în temeiul contribuţiilor realizate şi, pe de altă parte, măsura plafonării pensiei este în vigoare anterior naşterii dreptului la pensie, neputându-se reţine, în aceste condiţii, incidenţa teoriei drepturilor câştigate. În sfârşit, prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie sunt respectate, deoarece prevederile criticate se aplică numai pentru viitor. 14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, se referă la art. VII al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care modifică Legea nr. 223/2015. În realitate însă, sunt criticate doar prevederile art. VII pct. 2 şi 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, şi nu şi art. VII pct. 1 al acestuia. Prin urmare, având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 59 şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate de dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Prevederile criticate au următorul conţinut: - Art. 59: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“; – Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. 18. Prevederile art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate. 19. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) care impun obligaţia respectării standardelor de calitate a legii, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, cu referire la pretinsul caracter contradictoriu al normelor criticate, că art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 vizează două situaţii diferite şi, ca atare, nu pot fi în contradicţie. Astfel, art. 59 din Legea nr. 223/2015 se referă la indexarea pensiilor de serviciu deja stabilite, în conformitate (şi) cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, indexarea reprezentând o măsură legală de protejare a pensiilor de serviciu faţă de efectele pe care le poate avea inflaţia asupra valorii reale a acestora, în vreme ce art. 60 din Legea nr. 223/2015 constituie expresia opţiunii statului de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. 21. Cu referire la pretinsa retroactivitate şi încălcare a principiului drepturilor câştigate, Curtea observă că, în Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 51, a evocat Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, în care a statuat că, în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare. 22. Mai departe, în ceea ce priveşte criticile formulate în temeiul art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reiterează jurisprudenţa sa constantă potrivit căreia deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (a se vedea paragraful 50 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019, precitată). 23. De asemenea, cu privire la pretinsa discriminare a pensionarilor militari faţă de pensionarii din sistemul public, Curtea a stabilit, în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 111, că, formulându-se astfel de critici, se ignoră deosebirea conceptuală majoră dintre natura pensiilor de serviciu, pe de o parte, şi, pensiile contributive, pe de altă parte. Tocmai pentru că natura pensiilor este diferită, este improprie situarea beneficiarilor pensiilor de serviciu militare în aceeaşi categorie cu beneficiarii pensiilor contributive. 24. Aplicând acest considerent de principiu la criticile formulate în prezenta cauză, Curtea reţine caracterul neîntemeiat al pretinsei discriminări a titularilor pensiilor de serviciu faţă de pensionarii din sistemul public, reglementate de Legea nr. 263/2010, din perspectiva modului de actualizare a pensiilor celor două categorii, câtă vreme între acestea subzistă diferenţe suficient de relevante încât să nu impună reglementarea unui tratament juridic asemănător din partea statului. 25. Autorul mai arată că, potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului, prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora. Curtea reţine că, în Decizia de admisibilitate pronunţată în 6 iulie 2005 în Cauza Stec şi alţii contra Regatului Unit al Marii Britanii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a stabilit echivalenţa de tratament între prestaţiile oferite de stat în temeiul contribuţiilor realizate şi prestaţiile statale de natura pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015. Echivalenţa stabilită în decizia amintită vizează prestaţii sociale cu un accentuat caracter social şi se referă la faptul că, odată ce statul a prevăzut în legislaţia sa un drept de asemenea natură, necondiţionat de realizarea unei contribuţii, atunci titularii acestei din urmă prestaţii sociale deţin un bun în înţelesul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie la fel ca acele persoane care sunt îndreptăţite la prestaţia socială a statului în temeiul contribuţiei realizate. Prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, ale cărei considerente au fost reluate recent în Decizia nr. 153 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 10 iunie 2020, paragraful 98, Curtea a statuat că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Or, câtă vreme pensiile de serviciu nu au un caracter esenţialmente social, rezultă că şi această critică este neîntemeiată. 26. În ceea ce priveşte argumentul că justificările oferite în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 încalcă dreptul la pensie şi sunt discriminatorii, Curtea reţine, consecvent cu jurisprudenţa sa constantă, că legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie. Evident, în exercitarea acestei competenţe, legiuitorul delegat este ţinut de toate exigenţele impuse de către art. 115 din Constituţie, în particular de alineatul (6) al acestuia, potrivit căruia „Ordonanţele de urgenţă [...] nu pot afecta [...] drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie [...]“. 27. De altfel, cu referire la preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragrafele 34 şi 35, Curtea a reţinut că în nota de fundamentare a acesteia au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, „determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare faţă de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivităţii, al solidarităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului“. În acelaşi timp, Guvernul a arătat că „în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creşteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate“. Analizând aceste aspecte, Curtea a apreciat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Daniel Ghiţă Nistor în Dosarul nr. 2.455/100/2018 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 59 şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
