Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 şi 443 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dana Gabriela Rusu în Dosarul nr. 19.885/3/2018/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 563D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia nu a argumentat în ce constă încălcarea prevederilor constituţionale. Totodată, precizează că dispoziţiile art. 443 din Codul de procedură civilă nu au fost invocate în cauza de pe rolul instanţei de fond, astfel că nu rezultă legătura cu soluţionarea cauzei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 19.885/3/2018/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 şi 443 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dana Gabriela Rusu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de îndreptare şi lămurire a dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că prevederile legale criticate încalcă art. 21 din Constituţie şi principiul priorităţii regulilor de drept instituite de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale prin raportare la textul constituţional al art. 21. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederileConstituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), aleart. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 442 şi 443 din Codul de procedură civilă, având următorul conţinut normativ: - Art. 442: "Îndreptarea hotărârii(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.(2) Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.(3) În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.;" – Art. 443: "Lămurirea hotărârii şi înlăturarea dispoziţiilor contradictorii(1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.(2) Instanţa va rezolva cererea de urgenţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părţilor.(3) Încheierea se va ataşa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri al instanţei." 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie - Accesul liber la justiţie. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în motivarea formulată autoarea acesteia se rezumă la a afirma că prevederile legale criticate încalcă art. 21 din Constituţie şi principiul priorităţii regulilor de drept instituite de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, fără să motiveze în ce constă pretinsa contrarietate cu dispoziţiile Legii fundamentale menţionate, cu prevederile documentelor internaţionale menţionate sau cu principiile rezultate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 13. În situaţii similare, Curtea Constituţională a arătat că există o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie din cauza generalităţii sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat, excepţia va fi respinsă ca inadmisibilă. În acest sens, Curtea Constituţională a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014, paragraful 16, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008). 14. În prezenta cauză, indicarea temeiului constituţional reprezentat de art. 21 din Constituţie, care consacră dreptul de acces liber la justiţie, nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a unor susţineri în sprijinul pretinsei neconstituţionalităţi, în condiţiile în care, prin ele însele, prevederile de lege care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu doar că nu îngrădesc dreptul menţionat, ci, dimpotrivă, consacră o procedură care dă expresie accesului liber la justiţie, permiţând oricăreia dintre părţile interesate să solicite şi să obţină îndreptarea şi lămurirea dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în procesele în care sunt implicate. 15. Nici simpla trimitere la prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la cele ale Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene sau la principiile consacrate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului nu poate fi considerată o veritabilă motivare a excepţiei de neconstituţionalitate, în absenţa formulării vreunui argument în acest sens. În consecinţă, având în vedere caracterul general al textului constituţional invocat şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiei legale criticate faţă de acesta, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate. 16. Întrucât instanţa de control constituţional nu se poate substitui autoarei în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiţia motivării, impusă de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 442 şi 443 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dana Gabriela Rusu în Dosarul nr. 19.885/3/2018/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
