Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9, art. 45 şi art. 64-69 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, excepţie ridicată de Ilie Rotaru în Dosarul nr. 3.045/2/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 535D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei şi se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care arată că art. 44 din Legea nr. 72/2016 contravine art. 45 din aceasta. Astfel, autorul arată că, potrivit art. 44 din Legea nr. 72/2016, pensiile de invaliditate se stabilesc indiferent de stagiul de cotizare, în vreme ce art. 45 dispune că pensiile de invaliditate ale avocaţilor se stabilesc conform stagiului de cotizare potenţial. Art. 45 din Legea nr. 72/2016 contravine art. 47 alin. (1) din Constituţie referitor la obligaţia statului de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent. Arată că legislaţia românească nu stabileşte înţelesul noţiunii trai decent şi nici suma care ar asigura un astfel de trai. Autorul apreciază că este incontestabil că stagiul de cotizare este criteriul pentru stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă. Dar invaliditatea nu este legată de vârstă, ea putând surveni în orice moment, fiind un eveniment care apare neplanificat. Având în vedere această realitate, autorul excepţiei arată că art. 45 din Legea nr. 72/2016 nu poate permite asigurarea exigenţelor art. 47 alin. (1) din Constituţie. Cu referire la situaţia sa, autorul excepţiei precizează că, în condiţiile în care a realizat un stagiu de cotizare de aproximativ 3 ani în sistemul de pensii al avocaţilor, are o pensie de 129 lei. Ridică şi problema cuantumului pensiei de invaliditate a avocatului care a realizat un stagiu de cotizare chiar şi mai mic, de exemplu două luni. 4. Autorul excepţiei arată că instanţa de contencios constituţional trebuie să ofere o soluţie obiectivă şi echitabilă, conformă cu principiile legislaţiei româneşti, respectiv solidarităţii, echităţii, dreptăţii. Prin declararea neconstituţionalităţii art. 45 din Legea nr. 72/2016 Curtea va face posibilă stabilirea în mod echitabil a pensiei fiecărui avocat care are o pensie de invaliditate. Astfel, autorul excepţiei de neconstituţionalitate va putea invoca în faţa instanţelor judecătoreşti art. 44 din Legea nr. 72/2016, acestea având posibilitatea să stabilească un minim al fiecărei pensii de invaliditate, ţinând cont şi de stagiul de cotizare. 5. În final, autorul arată că în sistemul pensiilor avocaţilor există 110 pensii de invaliditate. Pentru achitarea tuturor pensiilor din sistemul pensiilor avocaţilor se cheltuie o treime din veniturile anuale ale sistemului de asigurări al avocaţilor, nemaivorbind de toate veniturile sistemului avocăţesc, ceea ce reprezintă o nedreptate. În replică la concluziile reprezentantului Ministerului Public, arată că acestea sunt neîntemeiate şi superficiale. 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, deoarece modalitatea de calcul al pensiei de invaliditate intră în marja de apreciere a legiuitorului şi se circumscrie principiilor contributivităţii şi autonomiei, pe care se fundamentează sistemul pensiilor şi al altor drepturi sociale aparţinând avocaţilor. Menţionează şi faptul că art. 9 din Constituţie nu are incidenţă în cauză. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 27 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.045/2/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9, 45, art. 64-69 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Excepţia a fost ridicată de Ilie Rotaru, reclamant întro cauză având ca obiect contestarea deciziei de pensionare. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că trebuie introdus un alt sistem de stabilire a pensiei de invaliditate a avocaţilor şi că actuala politică financiară şi socială a Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi a Casei de Asigurări a Avocaţilor este contrară valorilor statului social şi dreptăţii ocrotite de art. 1 alin. (3) din Constituţie, precum şi art. 9 din Constituţie, având în vedere cuantumul pensiei sale de invaliditate de 129 lei. Autorul apreciază că statul ar trebui să oblige aceste două instituţii să asigure un nivel de trai decent şi avocaţilor pensionari pentru invaliditate, în vederea respectării art. 47 alin. (1) din Constituţie. În plus, autorul indică o presupusă contradicţie între, pe de o parte, art. 9 din Legea nr. 72/2016, potrivit căruia stabilirea pensiilor se bazează exclusiv pe stagiile de cotizare, şi, pe de altă parte, art. 44 din aceasta, potrivit căruia „invalizii beneficiază de pensii indiferent de stagiul de cotizare“. Stabilirea pensiilor pentru invaliditate ar trebuie să se realizeze în conformitate cu aceste prevederi legale, şi nu potrivit art. 45 şi art. 65-69 din Legea nr. 72/2016 care reglementează stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă. O asemenea practică îi condamnă la sărăcie pe acei avocaţi care au neşansa de a se îmbolnăvi în primii ani de activitate în avocatură, şi nu în ultimii ani de activitate. De asemenea, în acest fel se încalcă şi principiile fundamentale după care se organizează sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor prevăzute de art. 2 lit. e), f), g), i) şi m) din Legea nr. 72/2016. 9. Dispoziţiile art. 44 din Legea nr. 72/2016 trebuiau să fie detaliate şi, astfel, aplicate pentru stabilirea pensiilor de invaliditate, şi nu cele ale art. 9, 45, art. 64-69 din Legea nr. 72/2016 privind stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă. În acest fel, se realizează o confuzie între două noţiuni diferite: pensia de invaliditate şi pensia pentru limită de vârstă. În cazul acestei din urma categorii de pensie este vorba despre ceva obiectiv, determinat, aşteptat şi planificabil“, în vreme ce invaliditatea este neaşteptată, aleatorie, rezultat al unui eveniment nefericit. Din acest motiv nu se poate stabili cuantumul unei pensii de invaliditate potrivit unor criterii care sunt aplicabile pentru pensiile pentru limită de vârstă. 10. Mai departe, autorul apreciază că actualul sistem îi dezavantajează foarte mult pe cei care au avut neşansa să se îmbolnăvească la începutul activităţii prin comparaţie cu cei care beneficiază de un cuantum mediu al pensiei de invaliditate, inclusiv beneficiari ai unei pensii minime de invaliditate în sistemul public de pensii, sau cu cei care au dobândit pensie de invaliditate spre sfârşitul activităţii de avocat. În plus, autorul apreciază că trebuie să se ţină seama şi de faptul că pensionarii beneficiari ai unei pensii de invaliditate nu mai pot desfăşura activitate, fiind nevoiţi să supravieţuiască din cuantumul pensiei de invaliditate, care este foarte mic, în vreme ce pensionarii pentru limită de vârstă au posibilitatea să muncească suplimentar şi să câştige venituri. 11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că prevederile legale contestate sunt conforme cu prevederile constituţionale invocate. 12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9, 45, art. 64-69 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins: - Art. 9: "(1) În sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, pensia şi celelalte prestaţii de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor din profesie, ca urmare a producerii următoarelor riscuri asigurate: a) împlinirea limitei de vârstă prevăzute de lege; b) invaliditatea, ca urmare a accidentelor sau bolilor; c) maternitatea; d) creşterea copilului, în condiţiile legii; e) decesul.(2) Prestaţiile de asigurări sociale pentru avocaţi se acordă sub formă de pensii, indemnizaţii sau ajutoare, corespunzător contribuţiilor efective la constituirea fondurilor sistemului.(3) Pensiile au ca bază de calcul exclusiv stagiile de cotizare în profesie şi contribuţiile legal achitate de avocatul asigurat.(4) Indemnizaţiile şi ajutoarele au ca bază de calcul stagiile de cotizare, contribuţiile legal achitate de avocatul asigurat, precum şi posibilităţile sistemului.(5) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale din cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se achită în moneda naţională." – Art. 45: "(1) La stabilirea pensiei de invaliditate, asiguraţii beneficiază de un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data acordării pensiei de invaliditate.(2) Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, vârsta la care, în condiţiile legii, poate solicita pensie pentru limită de vârstă.(3) Pentru asiguraţii care au contribuit şi în alte sisteme de asigurări sociale, stagiul potenţial acordat este proporţional cu perioada de contribuţie în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, faţă de întreaga perioadă de cotizare la sistemele de asigurări sociale obligatorii.(4) Stagiul potenţial prevăzut la alin. (3) se determină prin înmulţirea stagiului potenţial calculat conform alin. (1) şi (2) cu raportul dintre perioada de cotizare la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor şi totalul perioadei de cotizare în sistemele de asigurări sociale obligatorii.(5) Stagiul potenţial se determină în ani, luni şi zile." – Art. 64: "(1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor cu valoarea unui punct de pensie din luna ieşirii la pensie.(2) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se determină prin împărţirea numărului total de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat pe durata stagiului de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 1.(3) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.(4) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar individual, respectiv venitului brut aferent contribuţiei efectiv plătite în luna respectivă la venitul de referinţă pe profesie din luna respectivă, comunicat de C.A.A. şi prevăzut în anexa nr. 2.(5) Pentru lunile pentru care C.A.A. nu a comunicat încă venitul de referinţă pe profesie se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul venit de referinţă lunar pe profesie comunicat de C.A.A.(6) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 33 alin. (1), la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează ca bază de calcul 25% din venitul de referinţă pe profesia de avocat, din perioadele respective, publicat de C.A.A., conform anexei nr. 2.(7) Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (2), nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A.(8) Venitul brut aferent contribuţiei plătite se calculează ca fiind cuantumul contribuţiei legal plătite înmulţit cu raportul dintre 100 şi cota procentuală a contribuţiei obligatorii.(9) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.(10) Cuantumul pensiei calculate conform prevederilor prezentei legi se întregeşte la leu în favoarea asiguratului." – Art. 65: "(1) Sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor recunoaşte stagiile de cotizare în alte sisteme obligatorii de asigurări sociale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi sau vechimea în muncă, în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru pensiile prevăzute la art. 27 lit. a), b), d) şi e).(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), cuantumul pensiei cuvenite din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se stabileşte numai pentru stagiul de cotizare realizat efectiv în acest sistem.(3) Punctajul mediu anual al asiguraţilor care nu au stagiu complet de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită conform art. 64 alin. (7), raportat la stagiul de cotizare realizat în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.(4) Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuţie şi în alte sisteme de pensii şi asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme." – Art. 66. „Valoarea unui punct de pensie este stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A., şi reprezintă cel puţin 50% din venitul de referinţă lunar pe profesie, prognozat anual de C.A.A.“; – Art. 67: "(1) C.A.A. va actualiza anual pensiile aflate în plată, în funcţie de coeficientul de creştere a inflaţiei, stabilit anual şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi de situaţia financiară a sistemului, cu scopul menţinerii unei rate de finanţare de cel puţin 100%.(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face prin hotărâre a Consiliului de administraţie al C.A.A., în urma actualizării punctului de pensie conform art. 66.(3) Cuantumul pensiilor actualizate conform alin. (2) este egal cu punctajul aferent pensiei, înmulţit cu valoarea indexată a punctului de pensie.(4) Creşterea valorii punctului de pensie se va realiza doar în limita existenţei volumului de active suplimentare necesare rezervei tehnice.(5) În scopul majorării valorii punctului de pensie, C.A.A. poate decide, cu caracter temporar, depăşirea limitei prevăzute la alin. (4), în condiţiile în care rezultatele analizelor actuariale confirmă recuperarea deficitului creat." – Art. 68: "(1) Asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, continuă activitatea în profesia de avocat contribuie, în mod obligatoriu, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, la fondurile sistemului.(2) La retragerea definitivă din profesie, asiguraţii care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (1) şi stagiul complet de cotizare beneficiază de majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv 3,6% pentru fiecare an suplimentar adăugat stagiului de cotizare în condiţiile alin. (1), cu respectarea dispoziţiilor art. 64 alin. (7).(3) Pensionarii pentru limită de vârstă şi cu vechime în avocatură înainte de pensionare, care au continuat activitatea după data pensionării din sistemul propriu de pensii şi asigurări sociale al avocaţilor şi care solicită pensie pentru retragere definitivă din profesie, beneficiază de majorarea punctajului prevăzut la alin. (2) pentru punctajul aferent stagiului de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă din sistemul propriu de pensii şi asigurări sociale al avocaţilor." – Art. 69. „Pentru stagiul potenţial acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, calculat conform art. 45, punctajul anual al asiguratului este: a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate; b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate.“ 16. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul social şi dreptatea, art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale şi art. 47 alin. (1) privind dreptul la un nivel de trai decent. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reiterează jurisprudenţa sa constantă, dezvoltată în interpretarea art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituţie, potrivit căruia „cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“. Curtea a stabilit că dreptul legiuitorului de a stabili conţinutul, condiţiile şi limitele acordării dreptului la pensie şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale vizează şi dreptul la pensia de invaliditate (Decizia nr. 323 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013). Prin urmare, toate criticile autorului trebuie privite din perspectiva acestui principiu urmat consecvent de către Curtea Constituţională. 18. Critica autorului potrivit căreia ar trebui introdus un alt sistem de stabilire a pensiei de invaliditate a avocaţilor pune în discuţie oportunitatea reglementării. Or, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii, o astfel de apreciere este de plano exclusă controlului de constituţionalitate. Astfel, în Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, Curtea a statuat că „nu intră în competenţa sa posibilitatea de a se pronunţa asupra aprecierilor, dintre care unele neavând caracter juridic, referitoare la faptul dacă legea supusă controlului de constituţionalitate îşi poate atinge scopul pentru care a fost iniţiată şi adoptată, şi aceasta chiar dacă, eventual, asemenea aprecieri ar fi îndreptăţite. Curtea Constituţională nu decide dacă o lege este sau nu este bună, dacă este sau nu este eficientă sau dacă este ori nu este oportună. Numai Parlamentul poate hotărî, în limitele prevăzute în Constituţie, asupra conţinutului reglementărilor legale şi oportunităţii adoptării acestora. Iar statul de drept, a cărui existenţă este reglementată prin art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, impune recunoaşterea de către fiecare putere a actelor şi măsurilor luate de celelalte puteri în limitele prevăzute de Constituţie“. 19. În mod similar, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de exemplu, în Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 51, a stabilit că posibila existenţă a unor soluţii alternative la cea criticată nu lipseşte de justificare legislaţia contestată. În măsura în care puterea legiuitoare rămâne în limitele marjei sale de apreciere, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este îndreptăţită să stabilească dacă legislaţia reprezintă cea mai bună soluţie pentru problema pe care a reglementat-o sau dacă puterea discreţionară a acestuia ar fi putut fi exercitată altfel. 20. Aplicând aceste considerente la conţinutul dispoziţiilor criticate, este evident că, ţinând seama de rolul şi competenţa sa în arhitectura constituţională, Curtea nu poate sancţiona aceste soluţii şi să oblige legiuitorul să le modifice potrivit opţiunilor exprimate de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate. 21. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate pune în discuţie modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor criticate. Astfel, autorul indică o presupusă contradicţie între, pe de o parte, art. 9 din Legea nr. 72/2016, potrivit căruia stabilirea pensiilor se bazează exclusiv pe stagiile de cotizare, şi, pe de altă parte, art. 44 din aceasta, potrivit căruia „invalizii beneficiază de pensii indiferent de stagiul de cotizare“. 22. În acest context se cuvine reamintit că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu prevederi din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, şi nu compararea dispoziţiilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne (a se vedea Decizia nr. 362 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 18 noiembrie 2013). 23. Dincolo de acest aspect însă, dispoziţiile pretins contradictorii pot fi relativ uşor armonizate, ţinând cont mai ales de faptul că, aşa cum şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat în mod repetat, evaluarea clarităţii legii se va realiza ţinându-se seama şi de posibilitatea de a recurge la servicii juridice de specialitate. Astfel, art. 44 din Legea nr. 72/2016 nu stabileşte un anumit cuantum (minim) al pensiei de invaliditate, ci doar că asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă beneficiază, fără să se ţină seama de vârstă sau de stagiul de cotizare realizat, de pensie de invaliditate. Această soluţie se află în consonanţă cu Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012, prin care Curtea a stabilit că în materie de pensii legiuitorul este ţinut de o condiţie de rezonabilitate (a se vedea Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 30 decembrie 2010) - est modus in rebus şi a decis că este nerezonabilă soluţia de a condiţiona acordarea pensiei de invaliditate de împlinirea unei anumite vârste, dublată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare. 24. Prin urmare, având în vedere că autorul excepţiei de neconstituţionalitate ridică probleme privind oportunitatea soluţiei legislative pe care o critică, precum şi de interpretare şi aplicare a normelor juridice care o exprimă, atribuţii care, din punct de vedere constituţional, revin Parlamentului şi, respectiv, instanţelor judecătoreşti, urmând jurisprudenţa sa constantă, Curtea va constata inadmisibilitatea unei astfel de excepţii (a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 89 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 mai 2014, sau nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014). 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9, art. 45 şi art. 64-69 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, excepţie ridicată de Ilie Rotaru în Dosarul nr. 3.045/2/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
