Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Gabriel Marian Grosu în Dosarul nr. 3.079/338/2017/a2 al Judecătoriei Zărneşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.823D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât se face comparaţie între acţiunea civilă dintr-un proces penal, unde nu există obligaţia plăţii taxei judiciare de timbru, şi acţiunea în dreptul civil comun, unde există această obligaţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.079/338/2017/a2, Judecătoria Zărneşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Gabriel Marian Grosu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de acordare a ajutorului public judiciar în privinţa plăţii taxei judiciare de timbru aferente cererilor de intervenţie principală şi accesorie, formulate în cadrul unei acţiuni prin care s-a solicitat obligarea la desfiinţarea lucrărilor de construcţie executate nelegal. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia face referire la doctrină şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în scopul conturării dreptului de acces liber la justiţie, arătând că limitările acestui drept fundamental nu îl pot restrânge într-o asemenea măsură încât să fie afectată însăşi esenţa sa. Limitarea accesului la justiţie este conformă art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale numai în cazul în care se urmăreşte un scop legitim şi există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit. În acest sens invocă cele reţinute în hotărârile din 21 februarie 1975, 9 octombrie 1979, 28 mai 1985, 23 iunie 1993, 16 septembrie 1996, 15 noiembrie 1996, 26 ianuarie 2006 şi 24 aprilie 2008, pronunţate în cauzele Golder împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Airey împotriva Irlandei, Ashingdane împotriva Regatului Unit, Ruiz-Mateos împotriva Spaniei, Sussmann împotriva Germaniei, Cantoni împotriva Franţei, Lungoci împotriva României şi Kemp şi alţii împotriva Luxemburgului. 6. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, autorul apreciază că această încălcare provine din faptul că atât timp cât dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevăd că sunt scutite de taxa judiciară de timbru cauzele penale, precum şi acţiunile civile provenite din aceste cauze, fapt incident în prezenta speţă, conform actelor de procedură efectuate în dosar, este corect şi normal ca şi o cerere accesorie, astfel cum este cererea de chemare în garanţie, să fie guvernată de aceleaşi reguli ca acţiunea introductivă de instanţă. În cadrul aceluiaşi proces nu pot fi aplicate două reguli distincte, prin care cererii principale îi este aplicabilă o regulă de taxare, iar cererilor accesorii le este aplicată o altă regulă de taxare. 7. Mai susţine că dispoziţiile criticate ar trebui să prevadă că taxarea cererilor reconvenţionale, de intervenţie principală, precum şi a acelora de chemare în garanţie trebuie să se facă după regulile aplicabile acţiunii sau cererii principale, aşa cum prevedea art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. 8. Judecătoria Zărneşti apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 43 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: „(3) Asupra cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru instanţa se pronunţă fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul.“ 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 31 alin. (1) şi (2) privind dreptul la informaţie, ale art. 53 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi şi teza a doua formularea finală privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă art. 6 paragraful 1 teza întâi privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept şi art. 18 privind limitarea folosirii restrângerilor drepturilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 8 referitor la dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor naţionale, art. 10 teza întâi privind dreptul de a fi audiat în mod echitabil şi public de către un tribunal independent şi imparţial şi art. 30 potrivit căruia „nicio dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârşi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta Declaraţie“ din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Se apreciază ca fiind încălcate, totodată, şi dispoziţiile art. 47 referitor la dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 43 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reglementează procedura de soluţionare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar, stabilind că aceasta se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor, printr-o încheiere motivată ce urmează a fi comunicată părţilor. Prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul soluţionării unei astfel de cereri, iar prin critica formulată autorul acesteia îşi exprimă nemulţumirea nu faţă de procedura de soluţionare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar, ci faţă de modul de taxare a cererilor în justiţie, susţinând că în cadrul aceluiaşi proces nu pot fi aplicate două reguli distincte prin care cererii principale îi este aplicabilă o regulă de taxare, iar cererilor accesorii le este aplicată o altă regulă de taxare. 15. Ca urmare, autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate critică dispoziţiile legale referitoare la procedura de soluţionare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar, deşi susţinerile sale vizează regulile de taxare a cererilor de intervenţie principală. În aceste condiţii, prin modul în care autorul a înţeles să îşi formuleze critica, excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind nemotivată, întrucât motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat. 16. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Curtea a mai reţinut că materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. Însă, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. În cauză, excepţia ridicată cuprinde actul normativ criticat, textele constituţionale de referinţă şi o motivare formală. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Gabriel Marian Grosu în Dosarul nr. 3.079/338/2017/a2 al Judecătoriei Zărneşti. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Zărneşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 mai 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
