Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a dispoziţiilor art. 6 alin. (5^1) şi ale art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de primarul municipiului Gheorgheni în Dosarul nr. 1.874/234/2017 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.324D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu este o persoană potenţial beneficiară a unei restituiri de imobil, ci este primarul unui municipiu care a fost amendat contravenţional pentru nerespectarea unor termene. Prin urmare, criticile formulate prin raportare la art. 16 din Constituţie, referitoare la crearea prin succesiunea normelor legale în timp a unei pretinse discriminări între potenţialii beneficiari ai măsurilor de restituire, nu au legătură cu soluţionarea cauzei. Referitor la celelalte critici de neconstituţionalitate, apreciază că acestea reprezintă apărări de fond ce au fost făcute în faţa instanţei judecătoreşti şi care nu au legătură cu excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 2 din 11 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.874/234/2017, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a dispoziţiilor art. 6 alin. (5^1) şi ale art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de primarul municipiului Gheorgheni într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă plângerea contravenţională formulată împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenţii şi înlocuirea sancţiunii amenzii cu avertisment. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât instituie o diferenţă de tratament între persoane care se află în aceeaşi situaţie, respectiv au făcut aceleaşi demersuri în faţa organelor abilitate, însă cererile lor nu au fost soluţionate în acelaşi timp. Astfel, se ajunge la situaţia în care stabilirea întinderii despăgubirilor pentru imobile care nu pot fi restituite în natură se face potrivit unor reguli diferite. De asemenea, dispoziţiile legale creează o inegalitate între cei ale căror dosare au fost deja soluţionate şi cei ale căror dosare vor fi soluţionate potrivit prevederilor art. 6 alin. (5^3) din Legea nr. 165/2013, şi anume cu respectarea procedurii prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Autorul excepţiei arată că modificările legislative succesive au generat regimuri juridice diferite aplicabile unor situaţii identice şi au afectat claritatea şi previzibilitatea normelor. 6. Aşadar, consideră că restituirea terenurilor persoanelor îndreptăţite necesită operaţiuni anevoioase, sens în care menţionează şi prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, care stabileau termenul de punere în posesie şi eliberare a titlului de proprietate până la 1 ianuarie 2018. 7. Tribunalul Harghita - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 21 decembrie 2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017, şi dispoziţiile art. 6 alin. (5^1) şi ale art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: - Art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016: „Predarea către Agenţia Domeniilor Statului a terenurilor prevăzute la art. 6 alin. (5^1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se face de către comisia locală de fond funciar care a primit aceste terenuri, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin protocol. Delimitarea terenurilor şi înscrierea lor în evidenţele de cadastru şi carte funciară se realizează prin Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.“; – Art. 6 alin. (5^1) din Legea nr. 165/2013: „(5^1) Terenurile preluate în vederea finalizării procesului de restituire înainte de 20 mai 2013 de comisiile locale de fond funciar de la Agenţia Domeniilor Statului, de la alte instituţii sau societăţi comerciale care au administrat terenuri din proprietatea statului, dar care nu au făcut obiectul punerii în posesie revin, după caz, în domeniul public sau privat al statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.“; – Art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013: „Constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: […] h) nerespectarea termenelor prevăzute de prezenta lege.“ 12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (4) privind jurisdicţiile speciale administrative, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, cu titlu prealabil, că autorul acesteia, primarul municipiului Gheorgheni, a fost sancţionat pentru nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (5^1) din Legea nr. 165/2013, motiv pentru care, în temeiul art. 36 lit. h) din aceeaşi lege, i-a fost aplicată o amendă contravenţională în cuantum de 10.000 lei. Aşadar, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a fost sancţionat contravenţional pentru nerespectarea termenului de 6 luni de predare către Agenţia Domeniilor Statului a terenurilor care nu au făcut obiectul punerii în posesie. Acesta critică textele de lege care stabilesc procedura şi termenul de realizare a obligaţiei autorităţilor care nu au finalizat procedurile de punere în posesie de a preda către Agenţia Domeniilor Statului a terenurilor preluate de la aceasta înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum şi sancţiunea nerespectării acestui termen, susţinând că textele legale criticate instituie o diferenţă de tratament între persoane care se află în aceeaşi situaţie, respectiv au făcut aceleaşi demersuri în faţa organelor abilitate pentru a beneficia de măsurile de restituire, însă cererile lor nu au fost soluţionate în acelaşi timp. 14. În continuare, Curtea reţine că prin Decizia nr. 323 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, paragraful 15, a stabilit o anumită ordine de prioritate a examinării condiţiilor de admisibilitate. Astfel, în considerarea acestei decizii, respectarea structurii excepţiei de neconstituţionalitate reglementată de art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale reprezintă condiţia de admisibilitate ce trebuie analizată cu precădere. 15. Cu privire la structura excepţiei de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că acesta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, sesizările adresate Curţii trebuie motivate, ceea ce implică, în mod necesar, invocarea unui temei constituţional pentru contestarea legitimităţii constituţionale a prevederilor ce fac obiectul sesizării. 16. Având în vedere critica formulată prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie, care prevede că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, coroborat cu situaţia procesuală a autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în prezenta cauză, deşi excepţia de neconstituţionalitate cuprinde cele trei elemente ale sale, motivarea acesteia este formală, întrucât, în loc să se raporteze la situaţia concretă şi actuală a autorului excepţiei, ea vizează aspecte care pun în discuţie egalitatea în drepturi a unor persoane străine raportului juridic concret, aflat pe rolul instanţei a quo. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, controlul exercitat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate este unul concret [a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, sau Decizia nr. 713 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 23], lipsa unui interes real, personal, în promovarea excepţiei determină ca o posibilă admitere a acesteia să nu schimbe cu nimic situaţia autorului, ci să privească numai drepturile altor persoane [Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, Decizia nr. 778 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 27 februarie 2020, paragraful 20 şi Decizia nr. 143 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 26 iunie 2020, paragraful 13]. Or, din perspectiva nesocotirii egalităţii în drepturi, autorul prezentei excepţii, primar sancţionat contravenţional pentru nerespectarea termenului de îndeplinire a unei obligaţii legale, nu poate invoca şi motiva excepţia de neconstituţionalitate în interesul persoanelor îndreptăţite la restituirea terenurilor [în acest sens, a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 27 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 521 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017]. 17. Prin urmare, având în vedere că, deşi textele legale criticate au legătură cu soluţionarea cauzei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu are un interes real să invoce neconstituţionalitatea acestora prin prisma respectării egalităţii în drepturi a altor persoane. Curtea constată că acest aspect echivalează cu nemotivarea relaţiei de contrarietate între textele legale criticate şi norma de referinţă, astfel încât nu poate reţine întrunirea celui de-al treilea element structural al excepţiei - motivarea. Or, finalitatea urmărită prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv neconstituţionalitatea normei propriu-zise sau sub rezervă de interpretare, poate fi atinsă doar printr-o motivare ce se raportează strict la situaţia personală a autorului. Astfel cum s-a arătat la paragraful 15 al prezentei decizii, motivarea nu reprezintă doar un criteriu cantitativ, ci ea trebuie să indice interesul autorului privind contestarea prezumţiei de constituţionalitate a normei juridice. În lipsa unei legături de cauzalitate între motivarea excepţiei şi interesul autorului acesteia, Curtea constată că, în aceste condiţii, datorită caracterului general al normei constituţionale invocate, nu poate să desluşească, în mod rezonabil, circumscris la situaţia autorului excepţiei, o minimă critică de neconstituţionalitate. 18. În ceea ce priveşte raportarea textelor legale criticate la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4), ale art. 15 alin. (2), ale art. 21 alin. (4) şi ale art. 53 alin. (2), Curtea observă că autorul excepţiei nu motivează în ce constă contrarietatea dintre dispoziţiile legale criticate şi aceste norme constituţionale. Or, potrivit Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, enumerarea unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, datorită generalităţii lor şi a lipsei de legătură cu textul criticat. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. 19. În aceste condiţii Curtea constată că excepţia este inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) coroborat cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a dispoziţiilor art. 6 alin. (5^1) şi ale art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de primarul municipiului Gheorgheni în Dosarul nr. 1.874/234/2017 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 ianuarie 2022. PREŞEDINTE prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
