Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a a capitolului II, ambele capitole din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Valerica Barbieru şi alţii, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în Dosarul nr. 18.942/3/2018 al Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.037D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.457D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Mihai Childesco şi alţii, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în Dosarul nr. 40.375/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.457D/2019 la Dosarul nr. 1.037D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 18.942/3/2018, Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a a capitolului II, ambele capitole din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Valerica Barbieru şi alţii, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în cadrul unui litigiu având ca obiect soluţionarea unor cereri privind drepturile salariale ale funcţionarilor publici. 8. Prin Încheierea din 9 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 40.375/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a a capitolului II, ambele capitole din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Mihai Childesco şi alţii, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în cadrul unui litigiu având ca obiect soluţionarea unor cereri privind drepturile salariale ale funcţionarilor publici. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale sunt neconstituţionale, invocând lipsa reglementării prin lege a funcţiilor specifice ale poliţiştilor. Astfel, cu titlul prealabil, autorii susţin că din anul 2002 şi până în prezent nu a fost adoptată nicio lege care să reglementeze funcţiile specifice ale poliţiştilor. Referitor la obligativitatea reglementării funcţiilor specifice în lege sunt invocate prevederile art. 7 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 22 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, potrivit căruia: „Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ Autorii mai susţin că funcţiile au fost stabilite prin „hotărâre a Guvernului, clasa de secretizare - secret de stat, nivel secret, respectiv HG nr. 070/2004, urmată de HG nr. 0292/2011, în prezent HG nr. 0610/2017“. Autorii invocă art. 7 şi anexa nr. 1 la Legea nr. 188/1999 şi arată că „funcţiile publice specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 reprezintă denumirea unor coeficienţi de ierarhizare (de exemplu, agent IV, agent III, agent II, agent I, agent principal)“ şi că, practic, fiecărui coeficient de ierarhizare îi corespunde o denumire, intitulată generic „funcţie“. Referitor la caracteristicile funcţiilor şi elementele ce le diferenţiază invocă art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, potrivit căruia „Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient“, şi arată că „funcţiile publice specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 reprezintă denumirea unor coeficienţi de ierarhizare“. Or, „coeficientul de ierarhizare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017, asociat unei funcţii, reprezintă o componentă a funcţiei, astfel cum este reglementat la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002“. 10. În acest context, autorii susţin că funcţiile stabilite în capitolul I din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt corespunzătoare gradelor profesionale (militare), rezultând astfel că elementul principal este gradul, în condiţiile în care, aşa cum rezultă din prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, gradul este o componentă a funcţiei, şi nu invers. Astfel, reglementarea funcţiilor şi salarizarea poliţiştilor prin hotărâre a Guvernului, ca putere executivă, contravin prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie. Practic, în ceea ce priveşte reglementarea funcţiilor publice specifice, puterea executivă şi-a arogat atribuţii conferite de Constituţie puterii legislative, iar în ceea ce priveşte salarizarea poliţiştilor, puterea legiuitoare a permis puterii executive să completeze prevederile legii salarizării poliţiştilor. 11. Autorii excepţiei mai susţin că legea nu poate fi completată sau modificată prin norme metodologice, iar „hotărârile Guvernului (secrete) nr. 070/2004, nr. 0292/2011 şi nr. 0610/2017 nu au un temei de drept pentru reglementarea funcţiilor publice specifice“. Art. 5 alin. (3) din secţiunea a 2-a a capitolului II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate constitui un temei de drept nici pentru stabilirea salariilor de funcţie ale poliţiştilor, articolul fiind în contradicţie cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie. 12. De asemenea, susţin încălcarea art. 31 din Constituţie, deoarece un aspect esenţial care vizează funcţiile şi salarizarea poliţiştilor a ajuns să fie reglementat prin diferite hotărâri ale Guvernului şi ordine de ministru, toate aceste acte administrative nefiind publicate niciodată în Monitorul Oficial al României, ceea ce este de natură a crea un caracter iluzoriu în ceea ce priveşte dreptul poliţiştilor de a se apăra eficient şi de a cunoaşte prevederile acestor acte. În aceste condiţii, poliţiştii nu cunosc modul de încadrare pe funcţii sau de încadrare salarială, având în vedere că actele administrative nu au fost previzibile, accesibile şi nici opozabile. Delegarea de atribuţii pentru a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter infralegal, a determinat o stare de incertitudine juridică. 13. Este invocată şi încălcarea art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, având în vedere că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, statut emis în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv prin Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016. 14. Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. 15. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 16. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 17. Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.037D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că prevederile criticate nu sunt afectate de vicii care să vizeze claritatea şi previzibilitatea normei, însă impun cunoaşterea legislaţiei în materie, respectiv a metodologiei de aplicare a legii şi, respectiv, de coroborare a conţinutului acesteia cu dispoziţii din alte acte normative şi o interpretare sistematică a legislaţiei. Consideră că aspectele invocate de autorii excepţiei se referă, mai degrabă, la chestiuni care ţin de interpretarea sau aplicarea legii sau se referă la corelarea dintre prevederi legale din acte normative diferite, astfel că, prin adoptarea unui nou sistem de salarizare pentru personalul bugetar, legiuitorul a acţionat în domeniul propriu de competenţă, fără a interfera, sub niciun aspect, cu activitatea de înfăptuire a justiţiei, motiv pentru care faţă de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie criticile de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 31 din Constituţie, Avocatul Poporului consideră că acest text constituţional nu este incident, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu au legătură cu dreptul fundamental la informaţie. Totodată, arată că stabilirea, în concret, dacă anumite informaţii intră sau nu în sfera noţiunii „de informaţie de interes public“ nu este o problemă de constituţionalitate, ci reprezintă un aspect ce ţine de competenţa instanţei de judecată. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie face precizarea că Legea-cadru nr. 153/2017, modificată, a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, aceasta fiind lege organică. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile capitolului I şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a a capitolului II, ambele capitole din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Capitolul I din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează soldele de funcţie/salariile de funcţie pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Prevederile art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a a capitolului II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins: "(1) Soldele de funcţie, respectiv salariile de funcţie sunt diferenţiate în raport cu nivelul studiilor, pregătirea profesională, atribuţiile ce revin fiecărei funcţii, solicitările la efort, complexitatea şi gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, precum şi cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea, prevăzute în prezenta anexă la cap. I.(2) Pentru personalul militar, precum şi pentru poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, soldele de funcţie corespunzătoare gradelor militare şi nivelului studiilor, respectiv salariile de funcţie corespunzătoare gradelor profesionale şi nivelului studiilor sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I.(3) Soldele de funcţie/Salariile de funcţie şi nivelul studiilor pentru funcţiile de comandă, respectiv de execuţie ale personalului militar pe grade militare, respectiv ale poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în prezenta anexă la cap. I, în raport cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea." 21. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi principiul legalităţii, art. 31 privind dreptul la informaţie şi art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate raportat la critici identice celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 105 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 2 iunie 2021, Curtea a reţinut, în esenţă, că faptul că, potrivit art. 5 alin. (3) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, salariile de funcţie şi nivelul studiilor pentru funcţiile de comandă, respectiv de execuţie ale poliţiştilor, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în anexa nr. VI capitolul I din legea-cadru în raport cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea, nu echivalează cu subrogarea executivului în rolul legislativului. Hotărârea Guvernului la care face trimitere textul de lege criticat reprezintă un act normativ pentru organizarea executării prevederilor cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul oferind reperele esenţiale în raport cu care se realizează această executare. 23. Cu acelaşi prilej, Curtea a amintit jurisprudenţa sa în care a statuat că sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăseşte printre domeniile strict şi limitativ, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituţie, fac obiectul de reglementare al legii organice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, şi Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021). Prin urmare, considerentele reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa privind reglementarea prin lege organică a aspectelor esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor - funcţionari publici cu statut special, invocate în motivarea excepţiei, nu au incidenţă în cauză, deoarece vizează ipoteze juridice diferite. 24. Tot prin Decizia nr. 105 din 23 februarie 2021, Curtea a constatat că susţinerile potrivit cărora, în reglementarea funcţiilor publice specifice ale poliţiştilor, puterea executivă şi-a arogat atribuţii conferite de Constituţie puterii legislative nu îşi găsesc suport în dispoziţiile legale criticate, care nu dispun reglementarea funcţiilor specifice pentru poliţişti prin hotărâri ale Guvernului ori ordine de ministru. Asemenea critici, invocate prin prisma art. 31 din Constituţie, vizează, în realitate, aspecte de legalitate a unor acte infralegale, a căror soluţionare revine instanţei judecătoreşti. 25. În ceea ce priveşte critica vizând lipsa reglementării prin lege a funcţiilor specifice poliţiştilor, Curtea a reţinut că aceasta implică, în realitate, problema adoptării unei legi, iar rezolvarea acesteia este de competenţa exclusivă a Parlamentului. 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 105 din 23 februarie 2021 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valerica Barbieru şi alţii, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în Dosarul nr. 18.942/3/2018 al Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, respectiv de Mihai Childesco şi alţii, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în Dosarul nr. 40.375/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile capitolului I şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a a capitolului II, ambele capitole din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
