Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬───────────────────┬┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte ││
├─────────────────────┼───────────────────┼┤
│Marian Enache │- judecător ││
├─────────────────────┼───────────────────┼┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător ││
├─────────────────────┼───────────────────┼┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător ││
├─────────────────────┼───────────────────┼┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător ││
├─────────────────────┼───────────────────┼┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător ││
├─────────────────────┼───────────────────┴┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Bianca Drăghici │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Gheorghe Valerian Popolan, în Dosarul nr. 187/46/2016 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 282D/2016. 2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, consilier juridic Georgiana Habără, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015 şi Decizia nr. 114 din 3 martie 2016. Depune concluzii scrise. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, arătând că există precedent constituţional, nefiind motive ca instanţa de contencios constituţional să îşi reconsidere jurisprudenţa în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 22 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 187/46/2016, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a IIa civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Valerian Popolan într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare privind existenţa stării de incompatibilitate, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că Agenţia Naţională de Integritate, în mod greşit, a calificat „Întreprinderea Individuală Popolan Gheorghe Valerian“ ca fiind o întreprindere economică, în care s-a desfăşurat o activitate economică, în mod organizat, permanent şi sistematic, producătoare de venit, deşi a arătat contrariul acestei situaţii, la dosar fiind depuse declaraţiile fiscale anuale. Autorul excepţiei menţionează faptul că dispoziţiile art. 22 din Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, aprobată, cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din data de 19 octombrie 2016, stabilesc că „Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului“. Având în vedere această prevedere legală, precum şi dispoziţiile art. 3 alin. (1)-(3) din Codul Civil, consideră că fiecare caz trebuie analizat individual, deoarece, în speţa de faţă, nu există incompatibilitate, cu atât mai mult cu cât întreprinderea individuală nu are personalitate juridică, iar impunerea fiscală nu priveşte un venit realizat, ci un venit estimat de organele fiscale ca fiind realizat de orice deţinător de animale, fie persoană fizică, fie titular al unei persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale. 7. Ca atare, apreciază că interpretarea dispoziţiilor Legii nr. 161/2003 ar trebui să se facă în scopul pentru care a fost elaborată legea şi anume prevenirea şi sancţionarea corupţiei. În speţa de faţă, Agenţia Naţională de Integritate nu a reţinut vreun interes de natură patrimonială sau de favorizare a unor fapte de corupţie, nefiind obţinute venituri în cadrul Întreprinderii Individuale Popolan Gheorghe Valerian. 8. În continuare, autorul excepţiei susţine că art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 nu prevede, în mod expres, că funcţia de primar ar fi incompatibilă cu exercitarea de activităţi economice într-o întreprindere individuală, reglementarea referindu-se strict la calitatea de comerciant. 9. În final, consideră că desfăşurarea, în calitate de membru al unei întreprinderi familiale, a unor activităţi cu specific agricol, activităţi pe care le desfăşoară orice bun proprietar de animale şi terenuri agricole, nu poate fi asimilată cu activitatea unui comerciant ca activitate profesională permanentă, având în vedere definiţia dată de art. 2 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008. 10. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază ca neîntemeiată excepţia, având în vedere că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013, şi Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015, Curtea Constituţională a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Astfel, arată că instanţa de contencios constituţional a statuat că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conţin o condiţie specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeaşi persoană, a unei funcţii sau demnităţi publice şi a unei activităţi economice în calitate de comerciant persoană fizică. Opţiunea aparţine în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică în calitate de comerciant persoană fizică, în condiţiile legislaţiei în materie, ori funcţia sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens. 13. Avocatul Poporului, arată că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior în cauze având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins: "(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] g) calitatea de comerciant persoană fizică;." 17. Curtea observă că, ulterior învestirii sale, partea introductivă a art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, în sensul că: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: [...].“. Însă, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017. 18. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 37 cu privire la dreptul de a fi ales, art. 40 care consacră dreptul de asociere, art. 45 privind libertatea economică şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 19. Cu titlu prealabil, Curtea constată că problema incompatibilităţilor privind aleşii locali a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, Curtea statuând, cu valoare de principiu, că reglementarea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică de autoritate a atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public. De asemenea, instanţa de contencios constituţional a reţinut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii sau calităţi incompatibile în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie. A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, şi Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013. 20. Totodată, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, Curtea a reţinut că înlăturarea incompatibilităţii depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică ce obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă, în acelaşi timp, o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea, de către autorul excepţiei, a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, Curtea a constatat că, în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine, în mod rezonabil, existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate. 22. Aplicând aceste considerente la speţa de faţă, Curtea observă că, deşi în cauză autorul excepţiei indică doar textele legale criticate şi pe cele de referinţă, fără a motiva relaţia de contrarietate existentă între cele două, va analiza pe fond excepţia ridicată, având în vedere faptul că, în mod rezonabil, se poate determina critica de neconstituţionalitate vizată de autorul excepţiei. 23. În continuare, Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate, prin raportare la aceleaşi norme din Legea fundamentală, au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, respingând excepţiile de neconstituţionalitate. În acest sens sunt Decizia nr. 683 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 10 februarie 2016, Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015, şi Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013. 24. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 din Constituţie referitor la principiul egalităţii, prin Decizia nr. 683 din 20 octombrie 2015, precitată, Curtea a constatat că dispoziţiile de lege criticate nu sunt de natură a afecta acest principiu constituţional, având în vedere faptul că demnităţile şi funcţiile publice se exercită în condiţiile legii, iar acestea vizează în egală măsură pe toţi cei aflaţi într-o atare situaţie, fără deosebire pe criterii de gen. 25. Referitor la invocarea prevederilor constituţionale ale art. 37, prin Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, analizând conformitatea dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 faţă de exigenţele impuse de normele fundamentale menţionate, Curtea nu a reţinut încălcarea dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă aceste funcţii publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. 26. De asemenea, cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la dreptul de asociere, prin Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, precitată, Curtea a statuat că art. 40 din Constituţie vizează dreptul cetăţenilor de a se asocia în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere, prin acestea înţelegându-se forme de asociere legale, prin care cetăţenii îşi pot exercita drepturile politice. Prin urmare, Curtea a constatat că art. 40 din Legea fundamentală nu are incidenţă în cauză. 27. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 45, Curtea a reţinut că, potrivit acestor norme, accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate sub condiţia respectării cadrului normativ incident. Dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conţin o condiţie specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeaşi persoană, a unei funcţii sau demnităţi publice şi a unei activităţi economice în calitate de comerciant persoană fizică. Opţiunea aparţine în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică în calitate de comerciant persoană fizică, în condiţiile legislaţiei în materie, ori funcţia sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens. Prin urmare, Curtea a respins, ca neîntemeiate, criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 45 din Legea fundamentală. 28. Referitor la susţinerea autorului excepţiei, potrivit căreia Agenţia Naţională de Integritate, în mod greşit, a calificat „Întreprinderea Individuală Popolan Gheorghe Valerian“ ca fiind o întreprindere economică, prin Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, Curtea a observat că, potrivit art. 2 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, „întreprinderea economică“ reprezintă „activitatea economică desfăşurată în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice şi informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.“ La rândul său, activitatea economică este descrisă, în contextul ordonanţei de urgenţă menţionate, la art. 2 lit. a), ca fiind „activitatea agricolă, industrială, comercială, desfăşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele organizate sau unor beneficiari determinaţi ori determinabili, în scopul obţinerii unui profit“. Coroborând toate aceste noţiuni, Curtea a reţinut că nu se poate afirma de plano că membrul unei întreprinderi familiale nu are calitatea de comerciant persoană fizică. Desigur, calificarea de facto a unei persoane fizice ce desfăşoară o activitate economică autorizată ca fiind comerciant trebuie apreciată de la caz la caz, de către instituţiile/autorităţile competente, în funcţie de coordonatele cuprinse în legislaţia de drept comun (art. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011 şi art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011). 29. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese. În acest sens sunt Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, şi Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017. 30. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 31. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 53 alin. (2) din Constituţie, se constată că stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, ci o garanţie de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care îndeplinesc funcţii publice, prin asigurarea imparţialităţii, protejarea interesului social şi evitarea conflictului de interese (a se vedea în acest sens Decizia nr. 304 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013). Ca atare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 53 din Legea fundamentală şi, prin urmare, norma constituţională invocată nu are incidenţă în cauză. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Valerian Popolan în Dosarul nr. 187/46/2016 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
