Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepţie ridicată de Florin Viorel Popa în Dosarul nr. 573/117/2020 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.856D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.011D/2021, nr. 2.012D/2021 şi nr. 2.013D/2021, având obiect similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, excepţii ridicate de Marian Bozga, Ileana Anastasiu şi Mariana Ilisie în dosarele nr. 550/117/2020, nr. 567/117/2020 şi nr. 2.103/117/2020 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.011D/2021, nr. 2.012D/2021 şi nr. 2.013D/2021 la Dosarul nr. 1.856D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.011D/2021, nr. 2.012D/2021 şi nr. 2.013D/2021 la Dosarul nr. 1.856D/2021, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile criticate au mai fost analizate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 513 din 5 octombrie 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin încheierile din 11 mai 2021 şi 25 mai 2021, pronunţate în dosarele nr. 573/117/2020, nr. 550/117/2020, nr. 567/117/2020 şi nr. 2.103/117/2020, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepţiile au fost ridicate de Florin Viorel Popa, Marian Bozga, Ileana Anastasiu şi Mariana Ilisie în cauze având ca obiect acordarea unor drepturi salariale. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul criticat se interpretează în sensul că termenul de 3 ani curge de la data producerii pagubei, indiferent dacă cel păgubit a aflat de existenţa şi întinderea acesteia. Autorii apreciază că singura interpretare conformă cu Constituţia este cea potrivit căreia termenul prevăzut de art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 trebuie să curgă de la data la care salariatul află de producerea pagubei sau de la momentul la care paguba s-a produs în mod efectiv (data plăţii efective care este discriminatorie). Autorii excepţiei precizează că angajatorul lor a achitat discriminatoriu în mod retroactiv, în luna decembrie 2019/ianuarie 2020, către unii dintre colegii lor sume reprezentând diferenţe salariale aferente perioadei 2009-2015, perioadă în care şi autorii au avut calitatea de judecător, prestând, deci, aceeaşi muncă. În acest fel s-au încălcat prevederile art. 16 din Constituţie şi Decizia Curţii nr. 794 din 15 decembrie 2016. Dacă se consideră, astfel cum arată autorii în continuare, că termenul de 3 ani curge de la data scadenţelor lunare a salariilor (pentru care s-au achitat diferenţe), atunci, în ceea ce îl priveşte, sunt lipsite de orice efect remediile juridice reglementate de prevederile criticate. 9. Autorii excepţiei consideră că prin această modalitate de stabilire a momentului de la care curge termenul de 3 ani, legiuitorul a încălcat standardele constituţionale de claritate a legii, precum şi jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Autorii citează pasaje consistente din jurisprudenţa acestor jurisdicţii relevante pentru criticile pe care le formulează în susţinerea excepţiei lor. 10. De asemenea, autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, precum şi dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Directiva 2000/78/CA a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă şi ale art. 47 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 11. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia este neîntemeiată. 12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse de autorul excepţiei, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012. Se constată că Legea nr. 62/2011 a fost abrogată prin art. 189 din Legea privind dialogul social nr. 367/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1238 din 22 decembrie 2022. Având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: - Art. 211 lit. c): „Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate după cum urmează:(…) c) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plăţi nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.“ 16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 16, 21 şi 24, prevederilor art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 9 alin. (1) din Directiva 2000/78/CA a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, precum şi celor ale art. 47 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii îi solicită, în esenţă, să pronunţe o decizie de interpretare obligatorie a prevederilor art. 211 lit. c) teza întâi din Legea nr. 62/2011 - „Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate după cum urmează: (…) c) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate ... pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.“, în sensul că momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie să fie cel al cunoaşterii de către salariat a producerii pagubei de către angajator. 18. În cauza soluţionată prin Decizia nr. 513 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 23 februarie 2024, s-a mai solicitat Curţii Constituţionale, în mod similar, să se constate că este contrar Constituţiei ca termenul instituit de prevederile art. 211 lit. c) teza întâi din Legea nr. 62/2011 să curgă de la data producerii pagubei în dauna salariatului, şi nu de la data la care acesta a luat cunoştinţă de aceasta. Curtea a respins această critică, arătând, în paragraful 23 din decizia precitată, că stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul de prescripţie este în atribuţia legiuitorului, fără ca prin aceasta să se încalce principiul legalităţii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Curtea a statuat că instituţia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care aceasta îşi produce efectele nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justiţie, finalitatea acestora fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiţii optime a acestui drept constituţional, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile. 19. Curtea a arătat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigenţe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exerciţiului unui anume drept având drept consecinţă fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ţinut să le acorde ocrotire, în egală măsură. 20. Curtea Constituţională a amintit şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 10 mai 2001, pronunţată în Cauza Z şi alţii împotriva Regatului Unit, în care s-a reţinut că art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale poate fi invocat de orice persoană care consideră că a existat o ingerinţă ilegală în privinţa exerciţiului unuia dintre drepturile sale având caracter civil, adăugând însă că „dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut“ şi că „acesta poate fi supus unor restricţii legitime, cum ar fi termenele legale de prescripţie“. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Viorel Popa, Marian Bozga, Ileana Anastasiu şi Mariana Ilisie în dosarele nr. 573/117/2020, nr. 550/117/2020, nr. 567/117/2020 şi nr. 2.103/117/2020 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 iulie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
