Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Babylon Overseas (FZE) din Saif, Emiratele Arabe Unite, în Dosarul nr. 1.027/89/2018/a1 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.243D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă domnul avocat Teodor Popescu, în calitate de curator, pentru a asigura reprezentarea intereselor autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, cu privire la care procedura de înştiinţare a fost îndeplinită prin afişarea citaţiei la uşa Curţii Constituţionale şi pe pagina de internet a acesteia. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, fiind amânat din data de 23 noiembrie 2021 pentru refacerea procedurii de înştiinţare cu privire la autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul curatorului, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că autoarea excepţiei critică dispoziţiile legale ale art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă, întrucât consideră că acestea limitează posibilitatea de verificare a hotărârii recurate strict la aspectele de nelegalitate cuprinse în ipotezele normative prevăzute de punctele alin. (1) al art. 488 din Codul de procedură civilă. Această limitare a controlului pe care îl exercită instanţa superioară este în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale ale art. 21 şi 129. Respectarea acestor principii constituţionale presupune existenţa posibilităţii ca hotărârea primei instanţe să poată fi atacată şi verificată nu numai sub aspecte de legalitate, ci şi de netemeinicie. 5. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Stabilirea modalităţii de exercitare a căilor de atac, precum şi a domeniului de incidenţă este de competenţa exclusivă a legiuitorului. Aşadar, modul prin care a fost reglementat recursul, ca o cale de atac nedevolutivă, circumstanţiat cazurilor de casare, nu încalcă dispoziţiile Legii fundamentale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.027/89/2018/a1, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Babylon Overseas (FZE) din Saif, Emiratele Arabe Unite, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii de suspendare pronunţate într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva rezoluţiei directorului Oficiului Registrului Comerţului. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate se aplică în toate cazurile în care fie Codul de procedură civilă, fie o dispoziţie dintr-o lege specială prevede drept cale de atac a hotărârii pronunţate în primă instanţă recursul. Acesta este şi cazul dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă. Or, în aceste cazuri în care calea de atac împotriva hotărârii primei instanţe este recursul, dispoziţiile legale criticate limitează posibilitatea de verificare a hotărârii recurate strict la aspectele de legalitate indicate în ipotezele normative ale punctelor cuprinse în alin. (1) al art. 488 din Codul de procedură civilă. 8. Această limitare a controlului pe care instanţa superioară îl poate exercita este în contradicţie cu prevederile art. 21 şi 129 din Constituţie. Accesul liber la justiţie presupune asigurarea de către legiuitor a unor exigenţe care să permită oricărei persoane să supună analizei unei instanţe apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime, în cadrul unei proceduri care să respecte toate garanţiile unui proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, art. 129 din Legea fundamentală garantează posibilitatea exercitării căilor de atac corespunzătoare. 9. În continuare, se arată că în Decizia nr. 967 din 20 noiembrie 2012, Curtea Constituţională a recunoscut principiul dublului grad de jurisdicţie, care înseamnă că orice persoană are posibilitatea de a supune pretenţiile sale analizei pe fond a două instanţe de grade diferite. Respectarea acestui principiu presupune existenţa posibilităţii ca hotărârea primei instanţe să poată fi atacată şi verificată nu doar pe aspecte de nelegalitate, ci şi pe acelea de netemeinicie. Limitarea controlului pe care instanţa de recurs îl poate efectua doar la aspectele de nelegalitate, în situaţia hotărârilor pronunţate de judecători care acţionează ca primă instanţă - cum este şi cazul hotărârii pronunţate în temeiul art. 413 din Codul de procedură civilă -, încalcă grav exigenţele impuse de dublul grad de jurisdicţie. 10. Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, excepţia ridicată fiind neîntemeiată. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile curatorului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 488 alin. (1): "(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale; 2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii; 3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii; 4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti; 5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii; 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei; 7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat; 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.;" – Art. 489 alin. (2): „Aceeaşi sancţiune [s.n. nulitatea recursului] intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.“ 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art. 129 - Folosirea căilor de atac. Din motivarea excepţiei, Curtea reţine că în susţinerea acesteia sunt invocate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia deduce neconstituţionalitatea prevederilor legale criticate din perspectiva faptului că încheierea prevăzută la art. 414 din Codul de procedură civilă de suspendare a judecării procesului poate fi atacată doar cu recurs şi doar pentru motive de nelegalitate, nu şi pentru motive de netemeinicie. Astfel, consideră că se limitează posibilitatea de verificare a hotărârii pronunţate în primă instanţă strict la aspectele de legalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 17. Curtea reţine că suspendarea procesului reprezintă un incident procedural care constă în oprirea temporară a procedurii de judecată. Suspendarea poate fi voluntară, de drept şi facultativă, potrivit art. 411-413 din Codul de procedură civilă, şi se dispune de instanţa judecătorească în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege. Aşadar, prin încheierea pronunţată potrivit art. 414 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească soluţionează un incident procedural şi constată existenţa împrejurării care a condus la dispunerea acestei măsuri. Împotriva acestei încheieri se poate declara calea de atac extraordinară a recursului, în motivarea căreia vor fi formulate doar critici de nelegalitate circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 18. Prin urmare, suspendarea judecării procesului nu reprezintă o acţiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv, ci un incident ce are loc în cursul desfăşurării procesului şi care se dispune pentru motive expres şi limitativ prevăzute de lege. Faptul că împotriva încheierii de suspendare nu se poate formula apel, ci doar recurs, nu este de natură a aduce atingere dreptului de acces liber la justiţie, întrucât instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti şi modalitatea de exercitare a căilor de atac sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, iar principiul accesului liber la justiţie presupune posibilitatea celor interesaţi de a le exercita, în condiţiile stabilite prin lege, astfel încât accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 236 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 20 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 741 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 19 aprilie 2018). De altfel, accesul liber la justiţie, aspect esenţial al dreptului la un proces echitabil, este asigurat chiar prin reglementarea căii de atac a recursului, care, însă, potrivit art. 129 din Constituţie, se exercită în condiţiile legii. 19. Astfel, Curtea reţine că dispoziţiile art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care prevăd sancţiunea nemotivării recursului, se circumscriu cerinţelor prevederilor constituţionale invocate referitoare la exercitarea căilor de atac în condiţiile legii. Prin reglementarea instituţiei nulităţii, ca sancţiune procedurală aplicabilă titularului unei cereri de recurs care nu a fost motivată cu respectarea cerinţelor impuse de lege, nu este încălcat accesul liber la justiţie şi nici dreptul la un recurs efectiv. Accesul liber la justiţie poate fi supus unor condiţionări, iar exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 423 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 septembrie 2014). 20. În fine, Curtea constată că acele considerente pe care s-au bazat soluţiile de admitere a excepţiilor de neconstituţionalitate ce au format obiectul Deciziei nr. 500 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012, şi al Deciziei nr. 967 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012, nu sunt aplicabile şi în prezenta cauză, deoarece acestea se referă la eliminarea singurei căi de atac, şi anume a recursului, în materia contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice şi a cauzelor cu obiect evaluabil la o anumită valoare, cale de atac care viza fondul cauzei. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Babylon Overseas (FZE) din Saif, Emiratele Arabe Unite, în Dosarul nr. 1.027/89/2018/a1 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 ianuarie 2022. PREŞEDINTE prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU Magistrat-asistent, Andreea Costin ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
