Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 33 din 16 februarie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 33 din 16 februarie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 464 din 26 mai 2023

Comenteaza legea


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător           │
│Ciochină       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian       │- judecător           │
│Deliorga       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător           │
│Licu           │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător           │
│Scântei        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător           │
│Tănăsescu      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia  │-                     │
│Costinescu     │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Societatea Gevius - S.R.L., prin lichidator judiciar, în Dosarul nr. 7.943/197/2019 al Judecătoriei Braşov. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.798D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este în mod legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.098D/2019, care vizează excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, excepţie ridicată de Societatea Sportradar A.G. în Dosarul nr. 3.635/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.098D/2019 la Dosarul nr. 1.798D/2019, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a excepţiilor formulate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 5 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 7.943/197/2019, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Societatea Gevius - S.R.L., prin lichidator judiciar, într-o cauză având ca obiect contestaţia la executare împotriva unui titlu executoriu emis de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.
    8. Prin Încheierea din 6 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.635/301/2019, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia a fost ridicată de Societatea Sportradar A.G. într-o cauză având ca obiect contestaţia la executare împotriva unui titlu executoriu emis de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele susţin că principiul neretroactivităţii legii civile constă în aceea că legea se aplică numai situaţiilor juridice care iau naştere după intrarea ei în vigoare; aceasta se aplică numai pentru viitor, nu şi pentru trecut, deoarece omul nu îşi poate dirija conduita după reguli care nu există, ci doar după legea în vigoare. Prin acest principiu se asigură securitatea circuitului civil. Aşadar, achitarea oricăror sume stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se impunea a se face cu precădere doar în ceea ce priveşte sumele devenite scadente ulterior intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, nu şi în privinţa oricăror pretenţii pentru perioade anterioare adoptării acesteia. Or, prin actul normativ criticat, legiuitorul a stabilit în mod retroactiv contribuţii anuale pentru activităţi care au fost deja prestate şi încheiate la data stabilirii acestora. Astfel, contribuţiile intervin asupra efectelor trecute ale situaţiilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Aşa fiind, prevederile criticate reprezintă şi o încălcare a principiului egalităţii în drepturi, a cărui respectare trebuie apreciată prin raportare la ansamblul tuturor societăţilor active în România, şi nu numai la societăţile care au ca obiect de activitate organizarea de pariuri sportive.
    10. Autoarele arată că, potrivit art. 139 din Constituţie, impozitele, taxele, precum şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. Astfel, instituirea unei noi taxe, inexistentă anterior în sistemul fiscal şi în ordinea de drept, care se face venit la bugetul de stat nu poate şi nu trebuie făcută prin ordonanţă de urgenţă. Orice taxă nouă limitează drepturile fundamentale în favoarea îndatoririlor fundamentale. Or, dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale întrucât încalcă principiul predictibilităţii fiscale, principiu care se referă la certitudinea impunerii şi care presupune elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite.
    11. Judecătoria Braşov apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    12. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. Norma criticată prevede strict faptul că, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 şi care datorează contribuţia prevăzută de lege pentru această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare. Instanţa constată că textul de lege enunţat are în vedere contribuţia stabilită conform prevederilor art. 10 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Textul criticat nu instituie, aşadar, obligativitatea plăţii unor noi contribuţii în sarcina operatorilor de jocuri de noroc, în mod retroactiv, în condiţiile în care această obligaţie era prevăzută şi anterior de lege.
    13. Cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 139 din Constituţie, instanţa apreciază că susţinerile contestatoarei sunt neîntemeiate. Astfel, având în vedere natura juridică a ordonanţei de urgenţă, precum şi dispoziţiile constituţionale care reglementează aceste acte ale Guvernului, instanţa reţine că ordonanţa de urgenţă se încadrează în noţiunea de „lege“ avută în vedere de dispoziţiile art. 139 din Constituţie.
    14. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Textul de lege criticat are următorul cuprins:
    "(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 şi care datorează contribuţia prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare.
(2) În termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate potrivit alin. (1)."

    18. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii civile şi în art. 139 care prevede că impozitele şi taxele se stabilesc numai prin lege.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a fost modificată şi completată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009. Astfel, art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 a fost modificat în sensul că, pe lângă Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (O.N.J.N.), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, s-a dispus înfiinţarea unei activităţi pentru promovarea respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, astfel cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 3 aprilie 2013, respectiv aplicarea unitară, corectă şi nediscriminatorie a dispoziţiilor legale în vigoare în domeniul jocurilor de noroc, având în vedere principiile legalităţii, imparţialităţii, rolului activ şi disponibilităţii, protecţia minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social şi economic, în vederea evitării dependenţei acestora de jocuri de noroc, protecţia participanţilor astfel încât jocurile de noroc să fie organizate într-o manieră onestă, responsabilă şi transparentă, asigurarea respectării prevederilor legale incidente în domeniu şi prevenirea unor posibile ingerinţe în rezultatele sportive în vederea protejării mişcării sportive. Această activitate este finanţată integral din venituri proprii, respectiv din contribuţiile anuale ale organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi, şi anume: (i) 5.000 euro pentru organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I [jocurile de noroc la distanţă prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. i)-n) din ordonanţa de urgenţă], (ii) 1.000 euro pentru persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiate din clasa II (persoanele juridice implicate în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă, precum şi pentru organismele de evaluare a conformităţii), (iii) 5.000 euro pentru jocurile la distanţă monopol de stat clasa III [jocurile loto - la distanţă - monopol de stat prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h) din ordonanţa de urgenţă] şi (iv) 1.000 euro pentru organizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi [a se vedea art. 10 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă]. Veniturile activităţii proprii se utilizează, în principal, pentru prevenirea dependenţei de jocuri de noroc şi vor fi alocate pentru activităţile şi programele de protecţie a tinerilor şi a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc, prevenirea şi tratamentul dependenţei de jocuri de noroc, realizarea promovării şi publicităţii responsabile [art. 10 alin. (5^1) din ordonanţa de urgenţă].
    20. Anterior modificării operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, alin. (4) al art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 fusese introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, şi prevedea că „(4) Pentru respectarea principiilor menţionate la alin. (3) va fi înfiinţată o fundaţie de interes public, din care vor face parte, la cerere, membrii Consiliului Consultativ de pe lângă O.N.J.N., al cărui obiectiv principal va fi respectarea măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, adoptate de Comitetul European pentru Standardizare. Organizatorii de jocuri de noroc licenţiaţi sunt obligaţi să transfere în contul fundaţiei următoarele contribuţii anuale: (i) organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din Clasa I - 5.000 de euro anual; (ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiaţi din Clasa II - 1.000 de euro anual; (iii) jocurile la distanţă monopol de stat Clasa III - 5.000 de euro anual; (iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi - 1.000 de euro anual“. Prin Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, norma a fost modificată în sensul că aceste contribuţii anuale urmau a fi plătite către un fond: „De asemenea, va fi înfiinţat un «fond» la dispoziţia O.N.J.N., denumit în continuare Fondul de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc, la care vor fi obligaţi să contribuie toţi organizatorii de jocuri de noroc licenţiaţi (…)“.
    21. Aşadar, având în vedere succesiunea în timp a normelor, contribuţiile anuale la care organizatorii de jocuri de noroc licenţiaţi au fost obligaţi în scopul respectării măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social ar fi trebuit să fie colectate de „o fundaţie de interes public“ (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014), „Fondul de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc“ (Legea nr. 124/2015), „o activitate pe lângă O.N.J.N.“ (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018).
    22. În continuare, Curtea reţine că, potrivit art. 10 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, „veniturile proprii prevăzute la alin. (4) au natura juridică unei creanţe bugetare şi se execută conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza notificării O.N.J.N. ce reprezintă titlu executoriu“. Anterior, reglementarea nu prevedea nimic cu privire la natura juridică a contribuţiilor anuale datorate de organizatorii de jocuri de noroc licenţiaţi în scopul respectării măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social.
    23. Curtea reţine, aşadar, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 care modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 reglementează o contribuţie anuală, obligatorie, în sarcina persoanelor juridice implicate în domeniul jocurilor de noroc. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 stabileşte natura juridică a acestei contribuţii ca fiind o creanţă bugetară, care se execută potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, pe baza notificării O.N.J.N. ce reprezintă titlu executoriu.
    24. În continuare, Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, criticate în prezenta cauză, O.N.J.N. are obligaţia de a notifica, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă (29 decembrie 2018), operatorii economici „care au derulat activitate în perioada 2015-2018 şi care datorează contribuţia prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului“ în termen de 5 zile de la primirea notificării. Cu alte cuvinte, dispoziţia legală criticată instituie obligaţia O.N.J.N. de a notifica operatorii economici cu privire la contribuţii anuale pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a normelor prin care se reglementează contribuţia către „activitatea înfiinţată pe lângă O.N.J.N.“, respectiv pentru intervalul 2015-2018, când contribuţiile aveau ca destinaţie o „fundaţie de interes public“ sau „Fondul de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc“.
    25. Examinând critica raportată la prevederile art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „impozitele, taxele, precum şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“, Curtea reţine că noţiunea de „lege“ din cuprinsul normei constituţionale este utilizată în sensul său de act normativ de reglementare primară, care include, pe lângă actul formal adoptat de Parlament, şi actele normative cu forţă echivalentă legii, respectiv ordonanţa simplă şi ordonanţa de urgenţă a Guvernului. Semnificaţia normei constituţionale rezidă, astfel, în limitarea posibilităţii de a stabili impozite, taxe şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat doar în sarcina legiuitorului primar, Parlamentul, sau delegat, Guvernul, şi nicidecum în sarcina legiuitorului secundar - administraţia publică centrală sau locală, abilitat să adopte acte normative de reglementare secundară, date în executarea actelor normative de reglementare primară. Aşa fiind, Curtea reţine că excepţia raportată la prevederile art. 139 alin. (1) din Constituţie este neîntemeiată.
    26. Examinând critica raportată la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine, cu titlu prealabil, că, „după intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991, neretroactivitatea a devenit un principiu constituţional şi deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui. Suntem în prezenţa unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă [...], indiferent dacă este vorba de legi materiale sau legi procesuale. Deci, chiar şi în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situaţii nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicţie cu acest principiu constituţional“ (Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994). De asemenea, Curtea a statuat că „o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, ea rămânând în vigoare până la apariţia unei alte legi care o abrogă în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că prin dispoziţiile sale legea nouă ar putea desfiinţa sau modifica situaţii juridice anterioare, existente ca o consecinţă a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi“ (Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003, Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, sau Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013). Tot astfel, prin Decizia nr. 3 din 2 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 17 mai 1993, Curtea a statuat că legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie şi cerinţelor legate de asigurarea stabilităţii raporturilor juridice. Noua lege poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, poate suprima acest drept sau, ceea ce, în fond, este similar, îl poate înlocui cu un alt drept care astfel se naşte. De asemenea, prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, sau prin Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. „Din aceste decizii rezultă că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor“ (Decizia nr. 534 din 12 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 25 iulie 2017).
    27. Raportat la cauzele de faţă, Curtea reţine că textul de lege criticat reprezintă o normă procedurală, care prevede modalitatea în care O.N.J.N. procedează la notificarea operatorilor economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 pentru a achita contribuţiile prevăzute de lege, iar nu o normă de drept substanţial care să reglementeze diferit obligaţii de plată a contribuţiilor anuale pentru perioada anterioară intrării lor în vigoare. Astfel, textul criticat instituie o procedură de notificare privind plata contribuţiilor prevăzute de lege, datorate de operatorii economici pe o perioadă anterioară, dar neachitate până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 374 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216 din 19 decembrie 2022, paragraful 16).
    28. Prin urmare, pornind de la faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a calificat contribuţiile anuale ale organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi drept creanţe bugetare, Curtea reţine că revine instanţei judecătoreşti în faţa căreia a fost dedusă judecata să stabilească regimul juridic aplicabil contribuţiilor şi obligaţiile de plată care cad în sarcina organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi în perioada 2015-2018, aşadar în intervalul de timp anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, când contribuţiile erau colectate de fundaţia de interes public, respectiv de Fondul de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc. Aşadar, determinarea în concret a contribuţiilor pe care organizatorii jocurilor de noroc licenţiaţi le datorează pentru perioada 2015-2018, în funcţie de cadrul legal în vigoare în acea perioadă, reprezintă o chestiune de aplicare în timp a legii, care cade în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Societatea Gevius - S.R.L., prin lichidator judiciar, în Dosarul nr. 7.943/197/2019 al Judecătoriei Braşov şi de Societatea Sportradar A.G. în Dosarul nr. 3.635/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Braşov şi Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 februarie 2023.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Mihaela Senia Costinescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 33 din 16 februarie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"