Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (2) raportate la cele ale art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea ARC Resources Company - S.A., cu sediul în Geneva, Elveţia, în Dosarul nr. 50/1.371/2017 al Tribunalului Specializat Mureş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.551D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că reprezentantul convenţional al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Ştefan Moţec, a transmis un înscris prin care precizează că, din motive obiective, nu poate fi prezent în faţa Curţii Constituţionale la data termenului de judecată şi solicită soluţionarea cauzei în lipsă, pe baza considerentelor invocate şi dezvoltate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, în speţă, se critică dispoziţii legale care prevăd un regim derogatoriu de la dreptul comun în ceea ce priveşte incompatibilităţile instituţiei judecătorului-sindic şi pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, menţionând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precizează că, pe vechiul cadru legal în materie, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat şi a statuat că prevederile legale sunt constituţionale. De altfel, este vorba de reguli de procedură, aspecte ce sunt apanajul legiuitorului în a le stabili, potrivit prevederilor constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 20 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 50/1.371/2017, Tribunalul Specializat Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (2) raportate la cele ale art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea ARC Resources Company - S.A., într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate, care statuează că dispoziţiile Codului de procedură civilă privind incompatibilităţile prevăzute la art. 42 alin. (1) nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar, cu excepţia situaţiei rejudecării, după anularea hotărârii în apel, sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 21, art. 24, art. 45, art. 124 şi art. 126 din Constituţie. Astfel, consideră că sfera cazurilor de incompatibilitate ar trebui să cuprindă şi situaţia judecătorului-sindic care soluţionează opoziţiile la hotărârea de deschidere a procedurii, având în vedere faptul că acelaşi judecător-sindic a pronunţat şi hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei. 7. Tribunalul Specializat Mureş opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Dreptul la apărare, care, printre altele, are în vedere instituirea de către legiuitor a unui sistem de incompatibilităţi, interdicţii şi incapacităţi suficient de larg, astfel încât să nu existe niciun dubiu asupra imparţialităţii judecătorului chemat să soluţioneze un dosar, este încălcat prin reglementarea supusă controlului de constituţionalitate. Chiar dacă arhitectura Legii nr. 85/2014 este în sensul de a conferi judecătorului-sindic competenţa de soluţionare cu privire la toate cererile incidente în procedură, opoziţia are caracterul unei căi de atac de retractare. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 46 alin. (2) raportate la cele ale art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, prevederi care au următorul cuprins: - Art. 46 alin. (2): „(2) Dispoziţiile art. 42 alin. (1) din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar, cu excepţia situaţiei rejudecării, după anularea hotărârii în apel.“; – Art. 71 alin. (2): „(2) Prin încheierea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic va dispune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar să efectueze notificările prevăzute la art. 100. În cazul în care, în termen de 10 zile de la primirea notificării, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va ţine, în termen de 5 zile, o şedinţă la care vor fi citaţi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, debitorul şi creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma căreia va soluţiona deodată, printr-o sentinţă, toate opoziţiile. Admiţând opoziţia, judecătorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii.“ 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 126 referitor la căile de atac. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 sau regăsit şi în vechea reglementare la art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, fiind modificate prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, pentru corelare cu noul cadru legislativ şi cu procedurile prevăzute de acesta, iar prevederile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 s-au regăsit în art. 32 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. Atât în forma iniţială, cât şi în cea modificată, precum şi în Legea nr. 85/2014, dispoziţiile art. 46 alin. (2) au avut aceeaşi formă, respectiv fac excepţie de la aplicarea dispoziţiilor din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea, astfel că nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar, cu excepţia situaţiei rejudecării, după anularea hotărârii în apel. 15. De asemenea, Curtea constată că soluţia legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 103 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009, şi Decizia nr. 1.080 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 11 decembrie 2007, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate. 16. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că soluţia legislativă criticată conţine norme de procedură, referitoare la inaplicabilitatea dispoziţiilor din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea judecătorilor, cu excepţia situaţiei rejudecării, după casarea hotărârii în recurs, de către judecătorul-sindic. Or, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute de lege, astfel că, fără a încălca norme sau principii fundamentale, legiuitorul, în virtutea acestor prerogative constituţionale şi în considerarea unor situaţii deosebite, poate să stabilească, în parte, şi reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun, ca în cazul de faţă. Pe de altă parte, modalitatea de repartizare aleatorie şi în sistem informatizat a cauzelor, prevăzută de art. 9 din Legea nr. 85/2006, nu poate încălca, în sine, accesul liber la instanţă, dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil. 17. De altfel, prin Decizia nr. 1.080 din 20 noiembrie 2007, precitată, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, reţinând că, în cadrul procedurii insolvenţei, sunt stabilite unele reguli derogatorii de la dreptul comun, fiind, însă, aplicabile dispoziţiile potrivit cărora prevederile legale se completează, în măsura compatibilităţii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă, ale Codului civil, precum şi ale altor acte normative din domeniul insolvenţei. Astfel, este respectat atât principiul constituţional al accesului liber la justiţie, cât şi dreptul la apărare. 18. La instituirea normelor criticate, legiuitorul a avut în vedere ocrotirea intereselor părţilor, în sensul de a se evita formularea şicanatorie a cererilor de recuzare, asigurând efectuarea cu celeritate a atribuţiilor judecătorului-sindic, fără întreruperi nejustificate, pe care le impun desfăşurarea şi finalizarea procedurii insolvenţei. Judecătorul-sindic care a pronunţat o hotărâre, în conformitate cu atribuţiile prevăzute de Legea nr. 85/2006, nu numai că nu devine incompatibil pentru acest motiv, ci este obligat să efectueze în continuare actele impuse până la finalizarea procedurii. 19. Or, cele statuate prin jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale sunt aplicabile mutatis mutandis şi noului cadru legislativ în materie de insolvenţă, întrucât prevederile Legii nr. 85/2014 fac trimitere atât la Codul de procedură civilă, cât şi la alte acte normative, spre exemplu, potrivit art. 342 alin. (1), dispoziţiile acestei legi se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă şi ale Codului civil. Ca atare, sunt prevăzute mecanisme de acces la justiţie şi de exercitare a dreptului la apărare, fiind astfel respectate aceste drepturi constituţionale. 20. Mai mult, cu privire la dispoziţiile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, prin Decizia nr. 116 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 5 iulie 2017, Curtea a constatat că opoziţia la deschiderea procedurii introduse de creditori nu poate fi calificată ca fiind o cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generale sau simplificate prevăzute de lege. Posibilitatea introducerii unei opoziţii este doar o parte componentă a întregului mecanism de declanşare a deschiderii procedurii prevăzute de legislaţia în materie. Această procedură poate fi considerată deschisă ori refuzată numai când judecătorul-sindic hotărăşte în privinţa opoziţiilor formulate de creditori. Numai hotărârea prin care judecătorul-sindic se pronunţă asupra opoziţiilor este supusă căilor de atac. 21. Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, Curtea de apel este instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic, acestea fiind definitive. Aşadar, judecătorul-sindic reanalizează condiţiile legale, având în vedere elementele de fapt şi de drept noi invocate de creditorul oponent şi care nu au fost cunoscute de judecătorul sindic la momentul pronunţării hotărârii pentru deschiderea procedurii insolvenţei, elemente care nu au fost menţionate în cererea formulată de debitor. Încheierea de deschidere a procedurii nu prejudiciază drepturile debitorului sau pe cele ale creditorilor, fiind doar o etapă procedurală. 22. Ca atare, Curtea nu poate reţine pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (2) raportate la cele ale art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, fiind dreptul legiuitorului, în virtutea prevederilor constituţionale, să stabilească normele de procedură, în considerarea specificului procedurilor în materie de insolvenţă, proceduri care nu sunt contrare prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel că aceasta urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea ARC Resources Company - S.A., cu sediul în Geneva, Elveţia, în Dosarul nr. 50/1.371/2017 al Tribunalului Specializat Mureş şi constată că dispoziţiile art. 46 alin. (2) raportate la cele ale art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Specializat Mureş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
