Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dănuţ Petre Leizerovici în Dosarul nr. 8.930/325/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 992 D/2018. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 17 martie 2022, în prezenţa doamnei avocat Laura Martonosy pentru autorul excepţiei şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 6 aprilie 2022, apoi pentru data de 7 aprilie 2022 şi, în final, pentru data de 19 mai 2022, pentru aceleaşi motive, când a fost pronunţată prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Decizia civilă nr. 44/R din 26 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.930/325/2017, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Dănuţ Petre Leizerovici în recursul împotriva sentinţei civile prin care sa luat act de renunţarea la dreptul pretins (anularea unor contracte de vânzare-cumpărare) şi s-a respins cererea pe fond. Prin cererea de recurs s-a solicitat „anularea hotărârii pronunţate de prima instanţă şi anularea cererii de chemare în judecată ca netimbrată“. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prin cererea introductivă autorul a solicitat anularea unor contracte de vânzare-cumpărare. În raport cu obiectul cererii, instanţa a stabilit o taxă judiciară de timbru întrun cuantum ce depăşea posibilităţile autorului, motiv pentru care acesta a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar. Instanţa a admis cererea şi a eşalonat plata taxei judiciare de timbru în mai multe rate şi a transmis hotărârea de încuviinţare care constituie titlu executoriu organelor competente, potrivit textului de lege criticat. Autorul arată că valoarea unei rate era imposibil de achitat, astfel că acesta a făcut o declaraţie de renunţare la dreptul dedus judecăţii şi a solicitat instanţei să aplice dispoziţiile referitoare la anularea cererii ca netimbrată, astfel încât să nu mai fie obligat la plata taxei judiciare de timbru. Instanţa de judecată a luat act de renunţarea la drept, respingând cererea de judecată în fond fără să o anuleze ca netimbrată. În acest context autorul arată că prin aplicarea textului de lege criticat este dat în debit la organele competente şi este obligat la plată, iar judecata continuă, deşi cererea trebuia anulată ca netimbrată. Apreciază că, în situaţia în care ajutorul public judiciar este acordat ca reducere sau eşalonare, este echitabil ca justiţiabilul să aibă posibilitatea de a nu folosi acest avantaj fără să suporte consecinţe. 5. Autorul apreciază că se încalcă egalitatea în drepturi a justiţiabililor de vreme ce aceştia pot alege să plătească sau nu taxa judiciară de timbru, iar el nu mai are această posibilitate, fiind automat dat în debit. Inegalitatea rezultă din faptul că acesta nu mai poate opta între plata taxei şi continuarea procesului sau încheierea acestuia prin renunţare la drept fără a mai fi obligat la plată. Textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care organul competent - folosindu-se de titlul executoriu reprezentat de încheierea prin care a fost admisă cererea de ajutor public judiciar sub forma eşalonării taxei judiciare de timbru - poate proceda la executarea silită a reclamantului direct, lipsindu-l astfel de dreptul de a decide să nu mai continue litigiul prin neplata primei tranşe ce ar conduce la anularea cererii pentru netimbrare. Acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru trebuie să fie caracterizată prin flexibilitate şi accesibilitate, însă, câtă vreme justiţiabilii nu pot prevedea clar cuantumul stabilit ca urmare a acordării facilităţii, se încalcă ambele cerinţe. Darea în debit a unui justiţiabil care decide să nu folosească această facilitate afectează în mod incontestabil principiul certitudinii juridice, respectiv aplicarea previzibilă a legii. 6. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat se aplică în mod egal tuturor celor care se află în ipoteza sa. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse, concluziile avocatului prezent şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „În cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite.“ 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că ajutorul public judiciar este o formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie pentru acei justiţiabili care nu pot face faţă cheltuielilor unui proces fără a pune în pericol întreţinerea lor sau a familiei lor. Acesta poate fi acordat în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă şi asigurări sociale, precum şi în alte cauze, cu excepţia celor penale, şi poate îmbrăca mai multe forme, care pot fi şi cumulate, respectiv: plata onorariului avocatului numit sau ales, plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit cu încuviinţarea instanţei, plata onorariului executorului judecătoresc, precum şi scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită. La stabilirea ajutorului public judiciar sunt avute în vedere orice venituri periodice: salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere. 13. Curtea observă că autorul excepţiei se află în situaţia prevăzută de art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, respectiv taxa judiciară datorată este mai mare decât dublul venitului net lunar pe familie al solicitantului din luna anterioară formulării cererii de ajutor public judiciar. Pentru această situaţie acelaşi articol prevede că eşalonarea plăţii se va face astfel încât rata lunară datorată să nu depăşească jumătate din venitul net pe familie. Din această perspectivă, pentru autor a fost previzibil cuantumul maxim al ratei lunare, astfel că odată cu formularea cererii de ajutor public judiciar şi-a asumat şi celelalte obligaţii stabilite prin lege referitoare la eşalonarea plăţilor şi nu pot fi primite criticile privind imprevizibilitatea stabilirii cuantumului plăţilor lunare. 14. Curtea observă că, potrivit textului de lege supus controlului, instanţa care acordă ajutor public judiciar sub forma eşalonării trebuie să transmită hotărârea de încuviinţare organelor competente pentru urmărirea executării obligaţiei de plată. În această situaţie autorul apreciază că se încalcă egalitatea în drepturi a justiţiabililor de vreme ce o parte dintre aceştia pot alege să plătească sau nu taxa judiciară de timbru, pe când altă parte, respectiv cei care au solicitat o formă de ajutor public judiciar, nu mai au această posibilitate întrucât au fost daţi în debit în mod automat ca urmare a încuviinţării cererii de ajutor public judiciar sub forma eşalonării. 15. Cu privire la această critică, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 februarie 1994). 16. Curtea observă că situaţia autorului de beneficiar al ajutorului public judiciar sub forma eşalonării sumelor ce reprezintă taxa judiciară de timbru este diferită de situaţia unei persoane a cărei acţiune se poate anula ca urmare a neplăţii taxei judiciare, astfel că şi tratamentul aplicabil este diferit. Diferenţa rezultă din etapele procesuale diferite parcurse de cerere. Astfel, pe de-o parte, este vorba despre etapa procesuală în care o persoană introduce o cerere de chemare în judecată, aşa cum a introdus autorul excepţiei, trebuind să o însoţească de dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării sale potrivit art. 197 din Codul de procedură civilă. În această etapă s-a aflat şi autorul excepţiei, care putea să nu solicite ajutor public judiciar, renunţând la continuarea procesului. Pe de altă parte, este vorba despre etapa ulterioară solicitării şi încuviinţării ajutorului public judiciar, etapă diferită a procesului în care se ajunge prin manifestarea de voinţă a reclamantului - autor al excepţiei - în sensul continuării acestuia. 17. Curtea reţine că formularea cererii de ajutor public judiciar este echivalentă opţiunii de a timbra cererea de chemare în judecată şi are ca urmare continuarea procesului, sancţiunea anulării nemaifiind posibilă. În momentul în care decide să solicite ajutor public judiciar ştiind că are venituri şi că este posibil ca eşalonarea să reprezinte până la jumătate din venitul său net pe familie autorul se află în situaţia oricărui justiţiabil căruia i s-a stabilit plata unei taxe, a acceptat plata acesteia şi a plătit-o integral în scopul continuării procesului. Nicio persoană care a plătit taxa judiciară de timbru nu mai are posibilitatea de a se răzgândi şi a solicita restituirea acesteia, cu minime excepţii expres şi limitativ prevăzute de art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. 18. În concluzie, Curtea reţine că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalităţii în drepturi, deoarece se aplică într-o etapă a procesului diferită de etapa în care se putea opta pentru anularea acţiunii ca netimbrată. Totodată, Curtea reţine că aceasta reprezintă atât opţiunea legiuitorului de a facilita accesul la justiţie al celor care nu beneficiază de toată suma necesară pentru a plăti taxa judiciară de timbru într-o singură tranşă, cât şi preocuparea de a recupera sumele ce au fost acordate ca ajutor public judiciar de la persoanele care au obţinut beneficiul plăţii eşalonate în condiţiile în care art. 56 alin. (1) din Constituţie instituie obligaţia cetăţenilor de a contribui, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. 19. De altfel, Curtea constată că asupra textului de lege criticat s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 722 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 martie 2019, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată reţinând, în paragraful 26, că reclamanţii cunosc anticipat care sunt consecinţele legale ale cererii de eşalonare sau amânare a plăţii taxelor judiciare de timbru, astfel încât sunt liberi să decidă cu privire la modul în care îşi vor exercita dreptul de acces la justiţie, anterior formulării acestei cereri. Prin urmare, şi această categorie de persoane are posibilitatea de a refuza anticipat achitarea taxei judiciare de timbru anterior formulării cererii de amânare sau eşalonare a acesteia, sub sancţiunea anulării cererii de chemare în judecată, astfel că nu poate fi reţinută încălcarea principiului egalităţii în drepturi. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dănuţ Petre Leizerovici în Dosarul nr. 8.930/325/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
