Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Mircea Ciriperu în Dosarul nr. 2.424/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 736D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 738D/2019-nr. 741D/2019, nr. 779D/2019-nr. 785D/2019, nr. 795D/2019, nr. 797D/2019, nr. 799D/2019, nr. 800D/2019, nr. 981D/2019-nr. 984D/2019, nr. 1.006D/2019-nr. 1.011D/2019, nr. 1.023D/2019-nr. 1.027D/2019, nr. 1.139D/2019-nr. 1.145D/2019, nr. 1.148D/2019, nr. 1.195D/2019-nr. 1.206D/2019, nr. 1.208D/2019-nr. 1.212D/2019, nr. 1.216D/2019, nr. 1.220D/2019, nr. 1.283D/2019-nr. 1.288D/2019, nr. 1.431D/2019, nr. 1.573D/2019, nr. 1.575D/2019, nr. 1.592D/2019, nr. 1.599D/2019, nr. 1.601D/2019, nr. 1.827D/2019, nr. 1.834D/2019-nr. 1.836D/2019, nr. 1.884D/2019-nr. 1.886D/2019, nr. 1.930D/2019-nr. 1.932D/2019, nr. 2.014D/2019, nr. 2.015D/2019, nr. 2.036D/2019-nr. 2.039D/2019 şi nr. 2.054D/2019-nr. 2.058D/2019, având ca obiect excepţii asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 736D/2019, ridicate de David Benedekfi, Gheorghe Dobrin, Mihai Airimitoaie, Ioan Costin, Ştefan Avram, Aurel Costache, Francisc Şipoş, Gheorghe Şipoş, Mircea Nicolae Henţ, Constantin Simina, Ioan Dobârcean, Petru Stoica, Ion Maxinaş, Neculai Motoc, Alexandru Solomon, Ştefan Patrichi, Traian Sibisan, Iosif Vitez, Ioan Dănuţ Cristea, Constantin Măciuca, Vasile Bîrsan, Gavril Francis Nagy, Tănăsie Tecar, Mircea Ionescu, Viliam Barbat, Constantin Timofte, Cozmin Tatarcan, Lorentz Ghiojan, Iosif Ciurcă, Alexandru Bota, Cristian Dobriţoiu, Anton Didi, Dorin Chelaru, Constantin Murgu, Constantin Iacob, Ioan Huda, Augustin Nechita, Adrian Toropu, Gheorghe Gabor, Alexandru Pop, Viorel Mircea Toldea, Valentin Rânceanu, Nelu Pop, Gheorghe Lupulescu, Iacob-Marinel Moldovan, Marin Capră, Anton Bota, Ghiţă Chiuchiu, Alexandru Gyenge, Benor Dorelian Voicescu, Iosif Dan Surulescu, Petrică Neagu, Gheorghe Pavel, Dănuţ Linţoiu, Ionel Pop, Nicolae Miclăuş, Cornel Nicu Dumitraş, Ioan Ţuvec, Niculae Sandolache, Francisc Goresz, Tinică Eni, Constantin Duma, Octavian Dănuţ Cornel Cărăbaş, Gabriel Cristea, Mircea Sorin Ivan, Ion Ghilean, Iosif Tabrea, Petrică Artene, Constantin Cîndea, Zoltan Molnar, Lucian Corlan, Liviu Vasiliu, Gheorghe Pagnejer, Ioan Vladimir Crişan, Popa Zanfirache, Alecsa Florin, Ion David, Lucreţia Crişan, Ilie Dumitru Matei, Marin Petru, Zaharia Dăscălescu, Carol Grosser, Gabriel Grigorie, Iosif Bocan, Alexandru Gabriel Alb, Pavel Mihai Rus, Emil Lucian Bucsi, Tibor Deak, Gheorghe Ştefănescu şi Gicu Gligor în dosarele nr. 844/97/2018, nr. 1.361/97/2018, nr. 1.663/97/2018, nr. 881/97/2018, nr. 887/97/2018, nr. 1.912/97/2018, nr. 2.132/97/2018, nr. 1.554/97/2018, nr. 1.693/97/2018, nr. 1.305/97/2018, nr. 599/97/2018, nr. 2.837/97/2018, nr. 370/97/2018, nr. 722/97/2018, nr. 801/97/2018, nr. 888/97/2018, nr. 1.137/97/2018, nr. 1.183/97/2018, nr. 2.162/97/2018, nr. 275/97/2018, nr. 298/97/2018, nr. 406/97/2018, nr. 516/97/2018, nr. 1.657/97/2018, nr. 1.356/97/2018, nr. 1.186/97/2018, nr. 1.187/97/2018, nr. 1.955/97/2018, nr. 883/97/2018, nr. 1.515/97/2018, nr. 1.949/97/2018, nr. 299/97/2018, nr. 297/97/2018, nr. 191/97/2018, nr. 85/97/2018, nr. 393/97/2018, nr. 401/97/2018, nr. 1.370/97/2018, nr. 378/97/2018, nr. 515/97/2018, nr. 518/97/2018, nr. 714/97/2018, nr. 797/97/2018, nr. 882/97/2018, nr. 316/97/2018, nr. 710/97/2018, nr. 1.662/97/2018, nr. 1.359/97/2018, nr. 1.363/97/2018, nr. 1.498/97/2018, nr. 1.722/97/2018, nr. 494/97/2018, nr. 231/97/2018, nr. 232/97/2018, nr. 560/97/2018, nr. 1.122/97/2018, nr. 846/97/2018, nr. 2.568/97/2018, nr. 531/97/2018, nr. 547/97/2018, nr. 659/97/2018, nr. 596/97/2018, nr. 1.387/97/2018, nr. 877/97/2018, nr. 1.550/97/2018, nr. 1.692/97/2018, nr. 1.697/97/2018, nr. 246/97/2018, nr. 1.427/97/2018, nr. 1.147/97/2018, nr. 425/97/2018, nr. 454/97/2018, nr. 561/97/2018, nr. 1.255/97/2018, nr. 739/97/2018, nr. 916/97/2018, nr. 1.253/97/2018, nr. 1.256/97/2018, nr. 1.060/97/2018, nr. 875/97/2018, nr. 717/97/2018, nr. 508/97/2018, nr. 1.364/97/2018, nr. 45/97/2018, nr. 1.423/97/2018, nr. 562/97/2018, nr. 876/97/2018, nr. 415/97/2018, nr. 672/97/2018 şi nr. 1.059/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 738D/2019-nr. 741D/2019, nr. 779D/2019-nr. 785D/2019, nr. 795D/2019, nr. 797D/2019, nr. 799D/2019, nr. 800D/2019, nr. 981D/2019-nr. 984D/2019, nr. 1.006D/2019-nr. 1.011D/2019, nr. 1.023D/2019-nr. 1.027D/2019, nr. 1.139D/2019-nr. 1.145D/2019, nr. 1.148D/2019, nr. 1.195D/2019-nr. 1.206D/2019, nr. 1.208D/2019-nr. 1.212D/2019, nr. 1.216D/2019, nr. 1.220D/2019, nr. 1.283D/2019-nr. 1.288D/2019, nr. 1.431D/2019, nr. 1.573D/2019, nr. 1.575D/2019, nr. 1.592D/2019, nr. 1.599D/2019, nr. 1.601D/2019, nr. 1.827D/2019, nr. 1.834D/2019-nr. 1.836D/2019, nr. 1.884D/2019-nr. 1.886D/2019, nr. 1.930D/2019-nr. 1.932D/2019, nr. 2.014D/2019, nr. 2.015D/2019, nr. 2.036D/2019-nr. 2.039D/2019 şi nr. 2.054D/2019-nr. 2.058D/2019 la Dosarul nr. 736D/2019, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât criticile formulate pun în discuţie interpretarea şi aplicarea legii, care ţin de competenţa instanţelor de judecată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin încheierile din 12 martie 2019, 16 aprilie 2019, 30 mai 2019 şi din 13 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 2.424/97/2018, nr. 844/97/2018, nr. 1.361/97/2018, nr. 1.663/97/2018, nr. 881/97/2018 şi nr. 887/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţiile au fost ridicate de Mircea Ciriperu, David Benedekfi, Gheorghe Dobrin, Mihai Airimitoaie, Ioan Costin şi Ştefan Avram. 9. Prin încheierile din 12 martie 2019, 28 martie 2019, 14 mai 2019 şi din 25 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.912/97/2018, nr. 2.132/97/2018, nr. 1.554/97/2018, nr. 1.693/97/2018, nr. 1.305/97/2018, nr. 599/97/2018, nr. 2.837/97/2018 şi nr. 370/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţiile au fost ridicate de Aurel Costache, Francisc Şipoş, Gheorghe Şipoş, Mircea Nicolae Henţ, Constantin Simina, Ioan Dobârcean, Petru Stoica şi Ion Maxinaş. 10. Prin încheierile din 14 martie 2019, 28 martie 2019, 11 aprilie 2019, 4 aprilie 2019, 18 aprilie 2019, 23 aprilie 2019, 14 mai 2019, 16 mai 2019, 11 iunie 2019, 6 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 722/97/2018, nr. 801/97/2018, nr. 888/97/2018, nr. 1.137/97/2018, nr. 1.183/97/2018, nr. 2.162/97/2018, nr. 275/97/2018, nr. 298/97/2018, nr. 406/97/2018, nr. 516/97/2018, nr. 1.657/97/2018, nr. 1.356/97/2018, nr. 1.186/97/2018, nr. 1.187/97/2018, nr. 1.955/97/2018, nr. 883/97/2018, nr. 1.515/97/2018, nr. 1.949/97/2018, nr. 299/97/2018, nr. 297/97/2018, nr. 191/97/2018, nr. 85/97/2018, nr. 393/97/2018, nr. 401/97/2018, nr. 1.370/97/2018, nr. 378/97/2018, nr. 515/97/2018, nr. 518/97/2018, nr. 714/97/2018, nr. 797/97/2018, nr. 882/97/2018, nr. 316/97/2018, nr. 710/97/2018, nr. 1.662/97/2018, nr. 1.359/97/2018 şi nr. 1.363/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţiile au fost ridicate de Neculai Motoc, Alexandru Solomon, Ştefan Patrichi, Traian Sibisan, Iosif Vitez, Ioan Dănuţ Cristea, Constantin Măciuca, Vasile Bîrsan, Gavril Francis Nagy, Tănăsie Tecar, Mircea Ionescu, Viliam Barbat, Constantin Timofte, Cozmin Tatarcan, Lorentz Ghiojan, Iosif Ciurcă, Alexandru Bota, Cristian Dobriţoiu, Anton Didi, Dorin Chelaru, Constantin Murgu, Constantin Iacob, Ioan Huda, Augustin Nechita, Adrian Toropu, Gheorghe Gabor, Alexandru Pop, Viorel Mircea Toldea, Valentin Rânceanu, Nelu Pop, Gheorghe Lupulescu, Iacob-Marinel Moldovan, Marin Capră, Anton Bota, Ghiţă Chiuchiu şi Alexandru Gyenge. 11. Prin încheierile din 14 martie 2019, 28 martie 2019, 11 aprilie 2019, 25 aprilie 2019, 14 mai 2019, 30 mai 2019, 13 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.498/97/2018, nr. 1.722/97/2018, nr. 494/97/2018, nr. 231/97/2018, nr. 232/97/2018, nr. 560/97/2018, nr. 1.122/97/2018, nr. 846/97/2018, nr. 2.568/97/2018, nr. 531/97/2018, nr. 547/97/2018, nr. 659/97/2018, nr. 596/97/2018, nr. 1.387/97/2018 şi nr. 877/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţiile au fost ridicate de Benor Dorelian Voicescu, Iosif Dan Surulescu, Petrică Neagu, Gheorghe Pavel, Dănuţ Linţoiu, Ionel Pop, Nicolae Miclăuş, Cornel Nicu Dumitraş, Ioan Ţuvec, Niculae Sandolache, Francisc Goresz, Tinică Eni, Constantin Duma, Octavian Dănuţ Cornel Cărăbaş şi Gabriel Cristea. 12. Prin încheierile din 21 martie 2019, 28 martie 2019, 16 aprilie 2019, 18 aprilie 2019, 30 mai 2019, 6 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.550/97/2018, nr. 1.692/97/2018, nr. 1.697/97/2018, nr. 246/97/2018, nr. 1.427/97/2018, nr. 1.147/97/2018, nr. 425/97/2018, nr. 454/97/2018, nr. 561/97/2018, nr. 1.255/97/2018, nr. 739/97/2018, nr. 916/97/2018, nr. 1.253/97/2018, nr. 1.256/97/2018, nr. 1.060/97/2018 şi nr. 875/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în raport cu interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţiile au fost ridicate de Mircea Sorin Ivan, Ion Ghilean, Iosif Tabrea, Petrică Artene, Constantin Cîndea, Zoltan Molnar, Lucian Corlan, Liviu Vasiliu, Gheorghe Pagnejer, Ioan Vladimir Crişan, Popa Zanfirache, Alecsa Florin, Ion David, Lucreţia Crişan, Ilie Dumitru Matei şi Marin Petru. 13. Prin încheierile din 18 aprilie 2019, pronunţate în dosarele nr. 717/97/2018, nr. 508/97/2018 şi nr. 1.364/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţiile au fost ridicate de Zaharia Dăscălescu, Carol Grosser şi Gabriel Grigorie. 14. Prin încheierile din 19 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 45/97/2018, nr. 1.423/97/2018, nr. 562/97/2018, nr. 876/97/2018, nr. 415/97/2018, nr. 672/97/2018 şi nr. 1.059/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepţiile au fost ridicate de Iosif Bocan, Alexandru Gabriel Alb, Pavel Mihai Rus, Emil Lucian Bucsi, Tibor Deak, Gheorghe Ştefănescu şi Gicu Gligor. 15. Excepţia a fost ridicată în litigii având ca obiect soluţionarea unor cereri privind recalcularea pensiei în considerarea prevederilor legale criticate. 16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt formulate 3 categorii distincte de critici: critici aduse art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de către instanţa supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018; (ii) critici aduse art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 şi (iii) critici care vizează simultan cele două articole menţionate. 17. Prima critică adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este formulată din perspectiva art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată că, deoarece prevederile criticate sunt neclare, nu pot să fie respectate, fiind încălcat astfel art. 1 alin. (5) din Constituţie. Din cauza faptului că prevederile criticate nu sunt clare în ceea ce priveşte durata stagiului complet de cotizare de care se va ţine seama la recalcularea pensiilor în vederea majorării punctajelor anuale, instanţa supremă a fost sesizată cu soluţionarea chestiunii de drept soluţionate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. 18. Autorii precizează că fiecare dintre pensiile vizate de recalcularea prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 are particularităţi pronunţate, fiind necesar ca instanţa supremă să clarifice durata stagiului complet de cotizare pentru fiecare pensie în parte. Aceste pensii se află „sub imperiul unei succesiuni de legi şi decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte stagiul complet de cotizare“. 19. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că prevederile criticate creează discriminare între pensionari care se află în aceeaşi situaţie. Astfel, pensia tuturor persoanelor prevăzute de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, era calculată sau, după caz, recalculată prin luarea în considerare a duratei stagiului complet de cotizare potrivit principiului tempus regit actum, cu alte cuvinte, potrivit legii care stabileşte durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data la care sunt îndeplinite condiţiile legale de pensionare. Prin aplicarea acestui principiu, stagiile complete de cotizare de care s-a ţinut seama la calculare şi, după caz, la recalcularea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat au avut o durată redusă de 20 de ani. Cu toate acestea, dispoziţiile criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, stabilesc că, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 192/2015, legea referitoare la stagiul complet de cotizare care va fi avută în vedere este cea în vigoare la data acestei recalculări, respectiv Legea nr. 263/2010. 20. Autorii semnalează că discriminarea nu rezultă din temeiul legal al pensionării, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale sau Legea nr. 263/2010, ci din condiţiile efective de lucru. Prin urmare, este discriminatoriu un tratament diferit aplicat la data pensionării, care nu ţine seama de aceste condiţii. Creşterea vârstelor de pensionare şi mai ales a stagiilor de cotizare necesare pentru deschiderea dreptului la pensie au creat diferenţe majore între persoane care au lucrat totuşi în aceleaşi condiţii şi în aceeaşi perioadă. Astfel, aceste măsuri i-au dezavantajat foarte mult pe cei care s-au pensionat în aceste noi condiţii, pensia lor diminuându-se constant. Abia în 2013 s-au aplicat prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010 menite să atenueze aceste efecte. 21. De asemenea, se arată că, potrivit Legii nr. 19/2000, în cazul celor care au lucrat cel puţin 20 ani în subteran, stagiul complet de cotizare este de 20 ani, o astfel de prevedere fiind întru totul justificată de faptul că înseşi viaţa şi sănătatea erau puse în pericol. Din acest motiv, înlocuirea stagiului complet de cotizare cu această durată realizată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 este de natură să creeze noi discriminări, contrar art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, câtă vreme vor exista persoane care vor beneficia de condiţii mai favorabile la pensionare, după 1 ianuarie 2011, deşi au lucrat în aceleaşi condiţii cu cele care nu vor beneficia de acestea. Se încalcă şi dreptul de proprietate privată, garantat de Primul Protocol adiţional la Convenţie. 22. Autorii mai arată, prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie, că interpretarea instanţei supreme din Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 realizează o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 şi care au lucrat în condiţii speciale beneficiază de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% decât persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, ceea ce conduce implicit la pensii mai mari. 23. În plus, persoanele care au lucrat în condiţii speciale de muncă după 1 ianuarie 2011 şi cărora li se aplică art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 beneficiază atât de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cât şi de majorarea cu 50% a punctajelor pentru perioada cât şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă; prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se creează o discriminare, ceea ce este contrar prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 din Constituţie. 24. Mai departe, autorii excepţiei apreciază că, întrucât prevederile criticate nu sunt clare, suple şi previzibile, se îngrădeşte accesul la justiţie, contrar art. 21 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, se susţine că se încalcă principiul securităţii juridice, deoarece, pentru a fi respectată, legea trebuie să fie cunoscută, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie suficient de precisă şi previzibilă. 25. În ceea ce priveşte art. 21 alin. (3) din Constituţie se susţine că dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implică acordarea majorării de punctaj prevăzute de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi păstrarea dreptului câştigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit art. 77, art. 43 şi art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000, precum şi Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. 26. Se încalcă şi art. 41 din Constituţie, deoarece interpretarea instanţei supreme criticată face posibilă ideea, periculoasă, că legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obţinut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive, prin eliminarea unor beneficii, de exemplu, stagiul de cotizare de 20 ani. Aceste beneficii nu sunt nimic altceva decât transpunerea efectivă a garanţiilor oferite de art. 41 alin. (2) din Constituţie celor care au lucrat în condiţii deosebite/speciale, în considerarea circumstanţelor excepţionale ale desfăşurării unei astfel de activităţi. 27. În continuare, autorii subliniază că, având în vedere lipsa de claritate şi precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se încalcă şi art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) din Constituţie. Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanţial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii consideră că au dobândit un drept de proprietate având ca obiect o anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu (i) încălcarea dreptului la garanţia pensiei care a fost stabilită iniţial prin lege şi (ii) cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege şi fără despăgubire. Pensia este un bun dobândit pe bază de lege. În susţinere se invocă considerente din Decizia Curţii nr. 874 din 25 iunie 2010 cu privire la natura dreptului la pensie, caracterul fundamental al acestuia şi limitele acţiunii statale în această materie. 28. Autorii susţin că este încălcat şi art. 47 din Constituţie, întrucât nu se respectă dreptul la pensie, care este o formă de asigurare socială, un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii. În acest sens sunt citate pe larg considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010. 29. Se încalcă art. 53 din Constituţie, deoarece niciuna dintre situaţiile indicate de acesta nu se regăseşte în cauză. Din acest motiv nu se justifică anularea unui drept dobândit în mod legal, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani. 30. Autorii apreciază, mai departe, că este încălcat art. 108 alin. (2) din Constituţie, întrucât conţinutul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior - respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. 31. De asemenea, autorii consideră că se încalcă şi art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie. Aceasta, mai întâi, pentru că nu este posibilă formularea unei căi de atac care să conţină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii. De asemenea, este blocat dreptul la un recurs efectiv în dreptul român, drept consacrat de art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, lipsind un remediu efectiv în dreptul intern în desfăşurarea procedurilor pentru căile de atac. Art. 129 din Constituţie se încalcă şi pentru că „se face trimitere la hotărâri judecătoreşti al căror obiect nu este conturat şi nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancţionează cu nulitatea lipsa obiectului acţiunii“. 32. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, se susţine că acestea contravin, din aceleaşi motive, aceloraşi norme constituţionale invocate şi în sensul neconstituţionalităţii art. 169^1 alin. (3), cu precizarea că, suplimentar, încalcă şi art. 15 alin. (2) şi art. 78 din Constituţie. 33. Astfel, se susţine că prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt lipsite de predictibilitate, claritate şi precizie, deoarece, fiind adoptate în aplicarea art. 169^1 din aceeaşi lege, nu conţin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Totodată, nu se poate înţelege raţiunea acestei reglementări distincte, în condiţiile în care art. 116 din aceeaşi lege conţine norme precise. Mai mult, art. 169^2 se adresează exclusiv destinatarilor normei cuprinse la art. 169^1, fără însă să-l modifice sau să-l abroge, iar beneficiul recalculării pe care acest text îl reglementează s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creşterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Totodată, nu se înţelege ce se întâmplă cu ceilalţi pensionari, cărora nu li s-a aplicat, în prealabil, art. 169^1, dispoziţiile art. 169^2 având un evident caracter contradictoriu faţă de cele ale art. 169^1. 34. La fel ca în cazul art. 169^1 alin. (3), nici din cuprinsul art. 169^2 nu se înţelege ce lege este avută în vedere în sintagma „potrivit legii“, în sensul că nu se poate determina cu precizie dacă stagiile complete de cotizare sunt avute, practic, în vedere, prin raportare la Legea nr. 19/2000 sau prin raportare la care dintre formele modificate succesiv ale Legii nr. 263/2010. Totodată, aceleaşi dispoziţii „lasă la voia întâmplării momentul care trebuie luat în considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil, fără a se putea cunoaşte dacă acesta este cel al stabilirii drepturilor de pensie sau cel al recalculării pensiilor. În plus, sunt ignorate total condiţiile deosebite de muncă şi grupa a II-a de muncă, la care fac referire art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 35. Cât priveşte, în particular, încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, se susţine că art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 contravine principiului neretroactivităţii legii civile, deoarece dispune noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data dispusă de acesta, şi limitează aplicabilitatea aceluiaşi text la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creşterilor de punctaje anuale cu 50%, respectiv cu 25%, după caz. 36. În sfârşit, art. 169^2 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 contravine art. 78 din Constituţie în ceea ce priveşte data intrării în vigoare a art. 169^1 din aceeaşi lege, textul criticat menţinând două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidenţa art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 37. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, în dosarele nr. 795D/2019, nr. 981D/2019, nr. 982D/2019, nr. 983D/2019, nr. 1.142D/2019 şi nr. 1.143D/2019, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate. 38. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, în dosarele nr. 736D/2019, nr. 738D/2019-nr. 741D/2019, nr. 779D/2019-nr. 785D/2019, nr. 797D/2019, nr. 799D/2019, nr. 800D/2019, nr. 984D/2019, nr. 1.006D/2019-nr. 1.011D/2019, nr. 1.023D/2019-nr. 1.027D/2019, nr. 1.139D/2019-nr. 1.141D/2019, nr. 1.144D/2019, nr. 1.145D/2019, nr. 1.148D/2019, nr. 1.195D/2019-nr. 1.206D/2019, nr. 1.208D/2019-nr. 1.212D/2019, nr. 1.216D/2019, nr. 1.220D/2019, nr. 1.283D/2019-nr. 1.288D/2019, nr. 1.431D/2019, nr. 1.573D/2019, nr. 1.575D/2019, nr. 1.592D/2019, nr. 1.599D/2019, nr. 1.601D/2019, nr. 1.827D/2019, nr. 1.834D/2019-nr. 1.836D/2019, nr. 1.884D/2019-nr. 1.886D/2019, nr. 1.930D/2019-nr. 1.932D/2019, nr. 2.014D/2019, nr. 2.015D/2019, nr. 2.036D/2019-nr. 2.039D/2019 şi nr. 2.054D/2019-nr. 2.058D/2019, apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile, întrucât vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor criticate, care, potrivit art. 126 din Constituţie, revin instanţelor. 39. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 40. Avocatul Poporului apreciază că nu sunt încălcate prevederile art. 15, art. 16, art. 47 alin. (2) şi art. 108 alin. (2) din Constituţie. 41. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 42. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 43. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, astfel cum a fost formulat, prevederile art. 169^1 şi art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi, în mod particular, ale art. 169^1 alin. (3), precum şi cele ale art. 169^1 din aceeaşi lege, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Din analiza motivării excepţiei Curtea reţine că obiectul excepţiei îl reprezintă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, care au următorul cuprins: - Art. 169^1 alin. (3): „(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“; – Art. 169^2: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015. (2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. (3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. (4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.“ 44. Potrivit soluţiei instanţei supreme criticate, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. 45. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii arată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la supremaţia legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie, ale art. 41 privind protecţia socială a muncii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 privind nivelul de trai decent şi dreptul la pensie, ale art. 53 privind condiţiile pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 73 alin. (3) lit. m) şi p) privind reglementarea prin lege organică a regimului juridic general al proprietăţii şi al moştenirii, precum şi a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legilor, ale art. 108 alin. (2) privind hotărârile Guvernului, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac şi ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului comunitar cu caracter obligatoriu faţă de legile interne. 46. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a mai fost analizată prin deciziile nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, nr. 42 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, şi nr. 296 din 6 mai 2021*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, în raport cu critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în cauza de faţă. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 296 din 6 mai 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 8 iulie 2021. 47. Cu referire la critica formulată din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a constatat că art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de instanţa supremă, oferă suficiente indicaţii pentru a se stabili care este durata stagiului complet de cotizare de care se va ţine seama în cazul valorificării beneficiului creşterii punctajului anual în cazul pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977. Astfel, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă au beneficiat de creşterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 şi, ca atare, sunt excluşi de la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. În schimb, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durată redusă nu au beneficiat, din acest motiv, de creşterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015. Doar această din urmă categorie va beneficia de creşterea punctajului anual prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, dar cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata prevăzută de legea în vigoare la data recalculării, respectiv Legea nr. 263/2010. Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a stabilit cu claritate că recalcularea în baza art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se va realiza prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare prevăzut de dispoziţiile relevante din Legea nr. 263/2010, excluzând orice altă posibilitate, inclusiv cea menţionată de către autorii excepţiei, respectiv a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani. 48. Curtea a mai reţinut că Legea nr. 192/2015 se aplică în mod nediferenţiat tuturor pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii. Această lege acordă beneficiul creşterii punctajului anual celor cărora, anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, le fusese refuzat de către legiuitor din cauza faptului că pensiile lor valorificau un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Art. 169^1 nu realizează nicio diferenţiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, urmează ca el să fie aplicat în mod nediferenţiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, toţi pensionarii care, anterior, nu au beneficiat de creşterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensia tuturor acestora se va recalcula în aceleaşi condiţii, respectiv prin luarea în considerare a aceluiaşi stagiu complet de cotizare, prevăzut de Legea nr. 263/2010. Prin urmare, contrar susţinerii autorilor excepţiei, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferenţiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub)categorii distincte în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că i s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu a beneficiat, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, de creşterea punctajelor anuale. 49. Curtea a reţinut că luarea în considerare la recalcularea pensiilor potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a stagiului complet de cotizare indicat în legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv Legea nr. 263/2010, şi nu a celui indicat de către legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate, se realizează în condiţiile stabilite de art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Cu alte cuvinte, în situaţia în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum. 50. În plus, a statuat Curtea, recalcularea la care se face referire în art. 134 alin. (3) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 şi art. 134 alin. (8) din normele mai sus menţionate. Astfel, situaţia vizată de art. 134 alin. (3) din normele de aplicare, în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul doreşte valorificarea unor elemente care, deşi existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuşi valorificate, este diferită de situaţia vizată de art. 134 alin. (8) din normele de aplicare, în care pensionarul nu doreşte valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creşteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca în prima situaţie recalcularea să se realizeze ţinânduse seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar în a doua situaţie recalcularea să ţină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare. 51. Mai departe, Curtea a observat că autorii apreciază că dispoziţiile criticate discriminează între persoane care, în mod obiectiv, fac parte din aceeaşi categorie, în funcţie de criteriul datei ieşirii la pensie. Astfel, categoria înăuntrul căreia se apreciază că se realizează discriminarea este formată din persoane care au lucrat în condiţii speciale de muncă, în sensul că sunt discriminaţi cei pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, faţă de cei pensionaţi sau care, după caz, se vor pensiona după această dată. În sfârşit, tratamentul discriminatoriu ar consta în faptul că cei pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2011 vor beneficia doar de mărirea de punctaj anual, fără a putea beneficia la recalculare şi de o durată redusă a stagiului complet de cotizare, în vreme ce persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 vor avea dreptul să valorifice ambele beneficii. 52. Cu referire la această critică, Curtea a reţinut că art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010 nu prevede, aşa cum susţin autorii excepţiei, cumularea celor două beneficii, ci acordarea doar a creşterii punctajului anual. În aceste condiţii, la data pensionării acestei categorii de persoane se va ţine seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, în prezent Legea nr. 263/2010, fără durată redusă, şi nu de legi/norme cu caracter special, care prevăd un stagiu complet de cotizare cu o durată redusă. Prin urmare, persoanele care au lucrat în condiţii speciale sunt tratate în mod identic, indiferent de data ieşirii la pensie, anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, astfel încât Curtea a respins, ca neîntemeiată, şi această critică de neconstituţionalitate. 53. Curtea mai reţine că autorii excepţiei consideră că nu este acceptabil, în cazul persoanelor care, pentru aceeaşi durată de timp, au lucrat în aceleaşi condiţii, un tratament diferenţiat, respectiv durata diferită a stagiilor complete de cotizare, pentru simplul motiv că la data pensionării lor legea în vigoare prevedea durate ale stagiului complet de cotizare diferite. 54. Cu referire la această critică, Curtea a statuat că, potrivit jurisprudenţei sale, exprimată, de exemplu, în Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 18, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, principiul conform căruia pensiile se calculează potrivit normelor juridice în vigoare la data deschiderii lor (tempus regit actum), chiar şi în situaţia în care titularii acestora, în fapt, se află în situaţii asemănătoare sau chiar identice, respectiv au desfăşurat activităţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceeaşi durată, nu trebuie înţeles în sensul că neagă caracterul obiectiv al acestei împrejurări, ci în sensul că natura dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie impune o marjă de apreciere semnificativă a statului în configurarea acestuia. Astfel, deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Ca atare, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. 55. În ceea ce priveşte critica întemeiată pe o presupusă încălcare a art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea a reţinut că autorii semnalează faptul că prevederile criticate nu ţin seama de stagiul complet de cotizare cu durată redusă, respectiv 20 de ani, avut în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Or, în mod evident, art. 21 alin. (3) din Constituţie nu are legătură cu aceste susţineri. Astfel, autorii sugerează că este inechitabil să nu se ţină seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat în considerare la calcularea lor, deci critică o presupusă inechitate ce ar caracteriza o normă juridică substanţială. Dar prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie se referă în mod expres la procesul judiciar, impunând exigenţa ca acesta să se desfăşoare în mod echitabil. 56. Cu referire la invocarea art. 21 alin. (1) din Constituţie, autorii susţin, în mod neîntemeiat, că neclaritatea prevederilor criticate face imposibilă exercitarea efectivă a accesului liber la justiţie. Or, autorii excepţiei sunt şi iniţiatorii litigiilor în care au ridicat excepţia, ceea ce demonstrează că nu au fost împiedicaţi să se adreseze justiţiei pentru apărarea dreptului lor, respectiv a dreptului prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. 57. Critica formulată prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constituţie este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu înlătură din legislaţie regimul juridic prin care s-a urmărit să se ţină seama de circumstanţele desfăşurării activităţii în alte condiţii de muncă decât cele normale. Astfel, în cazul în care, ulterior recalculării, cuantumul pensiei este mai mare, pensionarii care au lucrat în condiţii de muncă altele decât cele normale valorifică beneficiul creşterii punctajului anual, acordat de către legiuitor tocmai în considerarea acestei condiţii obiective. În mod similar, în situaţia în care recalcularea nu conduce la un cuantum mai ridicat al pensiilor, pensionarii care au lucrat în condiţii de muncă altele decât cele normale vor continua să valorifice beneficiul stagiului complet de cotizare cu durată redusă de care s-a ţinut seama la deschiderea dreptului la pensie. Or, evident, temeiul în baza căruia legiuitorul a prevăzut stagii complete de cotizare cu durată redusă l-a reprezentat şi îl reprezintă tot împrejurarea obiectivă care îi diferenţiază, pe de o parte, pe cei care au lucrat şi lucrează în condiţii de muncă altele decât cele normale de cei care, pe de altă parte, au lucrat şi lucrează în condiţii normale. Prin urmare, indiferent de efectul pe care îl va avea asupra cuantumului pensiei lor recalcularea prevăzută de Legea nr. 192/2015, legiuitorul ţine, mai departe, seama de împrejurarea obiectivă care distinge pensionarii care au lucrat în condiţii de muncă altele decât cele normale de ceilalţi pensionari. 58. Critica raportată la art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) din Constituţie, potrivit jurisprudenţei anterioare a Curţii, este neîntemeiată, ţinând seama de faptul că, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Ca atare, ca urmare a recalculării pensiei, pensionarii vor avea o pensie mai mare (datorită efectului superior al majorării punctajelor anuale faţă de beneficiul stagiului de cotizare redus) sau o pensie egală în cuantum cu cea de dinaintea recalculării (în cazul în care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasă decât efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei iniţiale), nicidecum o pensie într-un cuantum inferior celui stabilit la momentul recalculării. Prin urmare, Curtea constată că nici dreptul de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituţie nu este încălcat în prezenta cauză. 59. Curtea a stabilit că şi critica raportată la art. 47 alin. (2) din Constituţie este neîntemeiată, având în vedere că situaţia analizată de Curte în Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, invocată de către autorii excepţiei, este diferită de cea în care se află aceştia. Astfel, prin decizia menţionată, Curtea a constatat neconstituţionalitatea măsurii legislative de reducere a cuantumului pensiei aflate în plată, în vreme ce, în prezenta cauză, dispoziţiile criticate dau expresie unor măsuri favorabile pensionarilor, ca urmare a recalculării, în cel mai dezavantajos caz pentru aceştia pensia rămânând la acelaşi nivel. 60. În ceea ce priveşte critica formulată prin raportare la art. 53 alin. (2) din Constituţie, Curtea a observat că dispoziţiile criticate nu operează o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental la pensie al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, astfel încât pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale amintite, neavând incidenţă în cauză, nu va fi analizată. 61. Cu privire la critica raportată la art. 108 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut că verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. 62. Curtea a mai statuat că nu se încalcă art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că aceste dispoziţii nu au incidenţă în soluţionarea prezentei cauze. 63. În examinarea criticii de neconstituţionalitate a art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea observă că autorii critică acest articol pentru motive identice pentru care acesta a fost criticat şi de către autorii excepţiei de neconstituţionalitate soluţionate prin Decizia Curţii nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021. Astfel, în paragrafele 40-43 ale deciziei menţionate, Curtea a reţinut că acestea se referă, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege. 64. Cu privire la primul aspect de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susţinere critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. 65. Mai mult, Curtea a statuat că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepţiei au reglementări cu un conţinut diferit. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, aşa cum s-a reţinut şi anterior, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. 66. Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că la data de 1 octombrie 2018 când, potrivit art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevăzut de art. 169^2 trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege. 67. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenţei instanţei de control constituţional, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, astfel încât Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi a prevederilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. 68. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Ciriperu, David Benedekfi, Gheorghe Dobrin, Mihai Airimitoaie, Ioan Costin, Ştefan Avram, Aurel Costache, Francisc Şipoş, Gheorghe Şipoş, Mircea Nicolae Henţ, Constantin Simina, Ioan Dobârcean, Petru Stoica, Ion Maxinaş, Neculai Motoc, Alexandru Solomon, Ştefan Patrichi, Traian Sibisan, Iosif Vitez, Ioan Dănuţ Cristea, Constantin Măciuca, Vasile Bîrsan, Gavril Francis Nagy, Tănăsie Tecar, Mircea Ionescu, Viliam Barbat, Constantin Timofte, Cozmin Tatarcan, Lorentz Ghiojan, Iosif Ciurcă, Alexandru Bota, Cristian Dobriţoiu, Anton Didi, Dorin Chelaru, Constantin Murgu, Constantin Iacob, Ioan Huda, Augustin Nechita, Adrian Toropu, Gheorghe Gabor, Alexandru Pop, Viorel Mircea Toldea, Valentin Rânceanu, Nelu Pop, Gheorghe Lupulescu, Iacob-Marinel Moldovan, Marin Capră, Anton Bota, Ghiţă Chiuchiu, Alexandru Gyenge, Benor Dorelian Voicescu, Iosif Dan Surulescu, Petrică Neagu, Gheorghe Pavel, Dănuţ Linţoiu, Ionel Pop, Nicolae Miclăuş, Cornel Nicu Dumitraş, Ioan Ţuvec, Niculae Sandolache, Francisc Goresz, Tinică Eni, Constantin Duma, Octavian Dănuţ Cornel Cărăbaş, Gabriel Cristea, Mircea Sorin Ivan, Ion Ghilean, Iosif Tabrea, Petrică Artene, Constantin Cîndea, Zoltan Molnar, Lucian Corlan, Liviu Vasiliu, Gheorghe Pagnejer, Ioan Vladimir Crişan, Popa Zanfirache, Alecsa Florin, Ion David, Lucreţia Crişan, Ilie Dumitru Matei, Marin Petru, Zaharia Dăscălescu, Carol Grosser, Gabriel Grigorie, Iosif Bocan, Alexandru Gabriel Alb, Pavel Mihai Rus, Emil Lucian Bucsi, Tibor Deak, Gheorghe Ştefănescu şi Gicu Gligor în dosarele nr. 2.424/97/2018, nr. 844/97/2018, nr. 1.361/97/2018, nr. 1.663/97/2018, nr. 881/97/2018, nr. 887/97/2018, nr. 1.912/97/2018, nr. 2.132/97/2018, nr. 1.554/97/2018, nr. 1.693/97/2018, nr. 1.305/97/2018, nr. 599/97/2018, nr. 2.837/97/2018, nr. 370/97/2018, nr. 722/97/2018, nr. 801/97/2018, nr. 888/97/2018, nr. 1.137/97/2018, nr. 1.183/97/2018, nr. 2.162/97/2018, nr. 275/97/2018, nr. 298/97/2018, nr. 406/97/2018, nr. 516/97/2018, nr. 1.657/97/2018, nr. 1.356/97/2018, nr. 1.186/97/2018, nr. 1.187/97/2018, nr. 1.955/97/2018, nr. 883/97/2018, nr. 1.515/97/2018, nr. 1.949/97/2018, nr. 299/97/2018, nr. 297/97/2018, nr. 191/97/2018, nr. 85/97/2018, nr. 393/97/2018, nr. 401/97/2018, nr. 1.370/97/2018, nr. 378/97/2018, nr. 515/97/2018, nr. 518/97/2018, nr. 714/97/2018, nr. 797/97/2018, nr. 882/97/2018, nr. 316/97/2018, nr. 710/97/2018, nr. 1.662/97/2018, nr. 1.359/97/2018, nr. 1.363/97/2018, nr. 1.498/97/2018, nr. 1.722/97/2018, nr. 494/97/2018, nr. 231/97/2018, nr. 232/97/2018, nr. 560/97/2018, nr. 1.122/97/2018, nr. 846/97/2018, nr. 2.568/97/2018, nr. 531/97/2018, nr. 547/97/2018, nr. 659/97/2018, nr. 596/97/2018, nr. 1.387/97/2018, nr. 877/97/2018, nr. 1.550/97/2018, nr. 1.692 /97/2018, nr. 1.697/97/2018, nr. 246/97/2018, nr. 1.427/97/2018, nr. 1.147/97/2018, nr. 425/97/2018, nr. 454/97/2018, nr. 561/97/2018, nr. 1.255/97/2018, nr. 739/97/2018, nr. 916/97/2018, nr. 1.253/97/2018, nr. 1.256/97/2018, nr. 1.060/97/2018, nr. 875/97/2018, nr. 717/97/2018, nr. 508/97/2018, nr. 1.364/97/2018, nr. 45/97/2018, nr. 1.423/97/2018, nr. 562/97/2018, nr. 876/97/2018, nr. 415/97/2018, nr. 672/97/2018 şi nr. 1.059/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 mai 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
