Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Vlad Opran în Dosarul nr. 3.852/227/2010 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.799D/2016. 2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că textul legal criticat este neconstituţional sub aspectul termenului în care poate fi formulată o cerere de lămurire a dispozitivului unei hotărâri. Depune hotărâri ale instanţelor de fond. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că nu se poate vorbi despre încălcarea dreptului la un proces echitabil prin nerespectarea termenului rezonabil, întrucât în cauză este vorba despre o încheiere de lămurire a dispozitivului unei hotărâri, şi nu despre fondul cauzei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Decizia civilă nr. 308 din 27 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.852/227/2010, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Vlad Opran într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de completare şi lămurire a dispozitivului unei decizii civile a Tribunalului Bacău. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece permit a se cere şi a se da lămuriri asupra înţelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti fără limită de timp, în orice grad de jurisdicţie, deschizându-se părţii interesate o cale de atac deghizată împotriva unei astfel de hotărâri. 7. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât cenzurarea aplicării legii de către instanţele judecătoreşti se face pe calea controlului judecătoresc realizat în cadrul sistemului căilor de atac prevăzute de lege. 10. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, care a fost reţinut în deciziile nr. 1.446 din 5 noiembrie 2009, nr. 34 din 11 ianuarie 2007 sau nr. 772 din 7 noiembrie 2006. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 281^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.“ 14. Dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din titlul V din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, potrivit cărora „Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate. 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi ale art. 1 privind obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept şi art. 46 privind forţa obligatorie şi executarea hotărârilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, se invocă dispoziţiile art. 44 privind dreptul de proprietate privată, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii prevederilor art. 281^1 din Codul de procedură civilă s-a pronunţat prin mai multe decizii şi, răspunzând unor critici similare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale şi cu cele ale Convenţiei. 17. Astfel, prin Decizia nr. 205 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2010, şi prin Decizia nr. 33 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, Curtea a reţinut, în esenţă, că prin procedura reglementată de dispoziţiile legale criticate partea care formulează o cerere de lămurire nu urmăreşte schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii judecătoreşti, iar instanţa care soluţionează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei, ci interpretează măsurile dispuse prin hotărârea a cărei lămurire se doreşte, în scopul înlăturării dificultăţilor ivite în faza de executare a acestora. 18. Totodată, potrivit art. 281^1 alin. 2, cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. În conformitate cu art. 281^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care s-a soluţionat cererea de lămurire este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea, iar, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de lămurirea hotărârii. 19. Distinct de cele reţinute prin deciziile menţionate, Curtea constată că legiuitorul nu a prevăzut un termen imperativ pentru formularea cererii de lămurire a dispozitivului, întrucât o astfel de cerere nu afectează autoritatea de lucru judecat a hotărârii respective şi nici caracterul executoriu al acesteia, neputându-se astfel prejudicia interesele părţilor, ci, dimpotrivă, se înlesneşte punerea în executare a hotărârii judecătoreşti. De altfel, prin Decizia nr. 33 din 11 ianuarie 2007, anterior menţionată, Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă dau posibilitatea părţilor ca, în cadrul executării silite, să introducă o contestaţie cu privire la lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vlad Opran în Dosarul nr. 3.852/227/2010 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 281^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
