Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Oltiţa Manafu în Dosarul nr. 8.203/233/2018 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.461D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.246D/2019 şi nr. 1.199D/2021, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Vasile Panţuş în Dosarul nr. 18.237/231/2018 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă, respectiv de George Nicanor Ene în Dosarul nr. 6.265/202/2017 al Judecătoriei Călăraşi. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent precizează că, în Dosarul nr. 1.199D/2021, autorul excepţiei a transmis, în sprijinul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate formulate, un punct de vedere şi o serie de documente în copie care vizează situaţia litigioasă din dosarul instanţei de trimitere, precum şi o cerere de recuzare a cinci membri ai Curţii Constituţionale. 6. Luând act de cele învederate, Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate anterior, pune în discuţie, din oficiu, măsura conexării acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.246D/2019 şi a Dosarului nr. 1.199D/2021 la Dosarul nr. 2.461D/2019, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine, în acest sens, că există jurisprudenţă relevantă în materie, cum ar fi Decizia nr. 73 din 23 februarie 2016 sau Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2019, prin care Curtea Constituţională a arătat că, dată fiind activitatea de verificare, în esenţă, a unor informaţii cu caracter obiectiv pe care o desfăşoară oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară (oficiul teritorial), nu este necesară citarea acestuia în cauzele la care face referire art. 32 din Legea nr. 7/1996 şi nu sunt încălcate normele constituţionale invocate în motivarea excepţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 13 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.203/233/2018, Încheierea din 29 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 18.237/231/2018, şi, respectiv, Încheierea din 29 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.265/202/2017, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă, Judecătoria Focşani - Secţia civilă şi, respectiv, Judecătoria Călăraşi au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Oltiţa Manafu, de Vasile Panţuş şi, respectiv, de George Nicanor Ene în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri împotriva unor încheieri de carte funciară. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară nu este citat în cauzele privind soluţionarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acţiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum şi prestaţie tabulară, nu îndeplinesc criteriile de calitate a legii (claritate, precizie, predictibilitate) şi încalcă, în principal, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, deoarece permit oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară să gestioneze activitatea de carte funciară (înscriere, modificare, radiere) în mod arbitrar şi chiar abuziv, fără a avea nicio responsabilitate pentru activitatea desfăşurată. 10. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă, Judecătoria Focşani - Secţia civilă şi Judecătoria Călăraşi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 1.199D/2021, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, în acord cu jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, documentele depuse la Dosarul nr. 1.199D/2021, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. În prealabil, cu privire la cererea de recuzare formulată de autorul excepţiei din Dosarul nr. 1.199D/2021, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la recuzare nu sunt aplicabile în procedura din faţa instanţei constituţionale. 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu următoarea redactare: „Soluţionarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acţiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum şi prestaţie tabulară se face fără citarea oficiului teritorial.“ 17. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt menţionate prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cuprinse la art. 1 - Obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un remediu efectiv, art. 14 - Interzicerea discriminării şi art. 17 - Interzicerea abuzului de drept. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că argumentele invocate în susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 7/1996 vizează, în esenţă, faptul că oficiul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară nu este citat în procesele având ca obiect plângerea împotriva încheierii de carte funciară, acţiunea în justificare tabulară, în rectificare, precum şi în cele privind prestaţiile tabulare reglementate de Legea nr. 7/1996. 19. Critici de neconstituţionalitate similare au mai fost examinate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa în materie, exemplificative fiind Decizia nr. 73 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 12 mai 2016, Decizia nr. 252 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 9 august 2016, Decizia nr. 653 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 26 ianuarie 2017, Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 22 mai 2019, Decizia nr. 45 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, sau Decizia nr. 817 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 2 mai 2022, decizii prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 7/1996. 20. În argumentarea acestei soluţii, Curtea a reţinut, în concordanţă cu cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite prin Decizia nr. LXXII (72) din 15 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 octombrie 2008, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, că, din moment ce în cauzele referitoare la căile de atac împotriva încheierilor date cu privire la cererile de înscriere în cartea funciară instanţa nu trebuie să stabilească existenţa sau inexistenţa unui drept al oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, ci doar legalitatea şi temeinicia încheierii contestate, acesta nu poate fi citat ca parte în proces, singurele persoane susceptibile să aibă calitate procesuală fiind cele interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară. 21. Totodată, Curtea Constituţională a observat că, potrivit art. 29 din Legea nr. 7/1996, registratorul este învestit cu competenţa de verificare a unor informaţii cu caracter obiectiv, care presupune activităţi de confruntare a actelor depuse de solicitant cu exigenţe legale clare şi explicite, a căror neîndeplinire apare cu uşurinţă ca evidentă. Aşadar, registratorul nu efectuează o analiză internă, subiectivă a cererii, ci se limitează la a cerceta dacă este întrunit un anumit set de condiţii, strict şi inechivoc prevăzute de lege. Potrivit art. 30 din aceeaşi lege, dacă registratorul constată că actele depuse în justificarea cererii de înscriere în cartea funciară, precum şi aceasta din urmă nu întrunesc condiţiile de formă cerute de lege pentru validitatea acestora, va respinge cererea printr-o încheiere motivată. Aceeaşi soluţie va pronunţa şi în cazul în care se solicită înscrierea unui act juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau când nu sunt îndeplinite anumite condiţii speciale prevăzute de reglementările în vigoare. Persoanele interesate sau notarul public pot/poate formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, care se soluţionează prin încheiere de către registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul. Aceiaşi subiecţi de drept pot formula plângere împotriva încheierii registratorului-şef, care va fi soluţionată de judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul. Prin urmare, Curtea a reţinut că activitatea oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară se rezumă la verificarea unor cerinţe obiective, rolul acestora fiind de a conferi operaţiunii juridice încheiate de părţile raportului juridic generator de drepturi sau obligaţii susceptibile de a fi înscrise în cărţile funciare un anumit formalism, de natură să consolideze opozabilitatea acestuia faţă de terţi. 22. Având în vedere cele arătate, Curtea a constatat că nu există o poziţie privilegiată a oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, ca urmare a lipsei calităţii lor procesuale pasive în procesele având ca obiect plângerile împotriva încheierilor de carte funciară. Principiul constituţional al egalităţii este aplicabil în situaţii identice sau similare, iar în situaţii juridice obiectiv diferite tratamentul este chiar necesar să fie diferit. Or, oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară nu pot fi puse, sub aspect procesual, pe poziţie de egalitate cu părţile din procesele respective. 23. Cu referire la pretinsa absolvire a oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară de orice formă de răspundere juridică prin aceea că este lipsit de calitate procesuală pasivă în situaţiile prevăzute de art. 32 din Legea nr. 7/1996, Curtea a mai reţinut că prevederile art. 915 din Codul civil reglementează răspunderea pentru ţinerea defectuoasă a cărţii funciare şi stabilesc că cel prejudiciat printr-o faptă săvârşită, chiar din culpă, în păstrarea şi administrarea cărţii funciare va putea cere obligarea, în solidar, la plata de despăgubiri a oficiului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară de la locul situării imobilului şi a persoanei răspunzătoare de prejudiciul astfel cauzat, dacă prejudiciul nu a putut fi înlăturat, în tot sau în parte, prin exercitarea acţiunilor şi căilor de atac prevăzute de lege. Aşadar, actualul cadru legislativ configurează inclusiv răspunderea civilă delictuală a oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, în calitate de comitent, pentru fapta prepusului său, astfel că nu poate fi reţinută critica referitoare la pretinsa inaplicabilitate a normelor generale care instituie răspunderea oricărei autorităţi publice pentru greşelile/faptele cauzatoare de prejudicii ale funcţionarilor din cadrul acesteia. Legea oferă posibilitatea recuperării eventualului prejudiciu, iar faptul că acest lucru se va realiza în cadrul unui alt demers procesual separat nu este o chestiune care să afecteze constituţionalitatea reglementării criticate. 24. Totodată, Curtea a mai arătat că sfera de aplicare a art. 32 din Legea nr. 7/1996 este una clar delimitată. Potrivit textului de lege criticat, oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară nu poate avea calitate procesuală pasivă în procesele declanşate în vederea soluţionării plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acţiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum şi prestaţie tabulară, nu însă şi în alte procese, astfel că situaţia de excepţie, aşa cum este reglementată de textul legal examinat, nu poate fi extinsă la alte situaţii în care oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară este chemat în judecată, cum ar fi cele vizate de art. 915 din Codul civil referitoare la acţiunile pentru răspundere civilă delictuală. 25. În considerarea argumentelor mai sus prezentate, extrase din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi care îşi menţin valabilitatea şi în această cauză, Curtea constată că dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 7/1996 îndeplinesc criteriile de calitate a legii şi nu contravin principiului egalităţii în drepturi, accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, astfel cum sunt consacrate de art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16, 21 şi 24 din Constituţie, precum şi de art. 6, 13 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate de autorii excepţiei. 26. În ceea ce priveşte invocarea celorlalte norme constituţionale, şi anume art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 - Universalitatea şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană, precum şi a art. 1 şi 17 din convenţia anterior menţionată, Curtea reţine că autorii excepţiei nu au formulat argumente care să susţină relaţia de contrarietate a textului legal criticat faţă de aceste norme juridice, iar acestea nici nu pot fi deduse în mod rezonabil de Curtea Constituţională (în sensul Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), astfel că, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, nefiind motivată, astfel cum impune art. 10 din Legea nr. 47/1992. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Oltiţa Manafu în Dosarul nr. 8.203/233/2018 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, de Vasile Panţuş în Dosarul nr. 18.237/231/2018 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă şi de George Nicanor Ene în Dosarul nr. 6.265/202/2017 al Judecătoriei Călăraşi şi constată că dispoziţiile art. 32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, Judecătoriei Focşani - Secţia civilă şi Judecătoriei Călăraşi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
