Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 din Codul de procedură civilă raportat la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuţ Barbir, în Dosarul nr. 1.664/334/2018/a1 al Judecătoriei Vatra Dornei şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.725D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.726D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 din Codul de procedură civilă raportat la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuţ Barbir, în Dosarul nr. 2.120/334/2018/a1 al Judecătoriei Vatra Dornei. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.726D/2018 la Dosarul nr. 1.725D/2018, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât nu este motivată de autoarea acesteia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin încheierile din 31 octombrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 1.664/334/2018/a1 şi nr. 2.120/334/2018/a1, Judecătoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 din Codul de procedură civilă raportat la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost invocată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuţ Barbir, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 referitoare la timbrarea acţiunilor în justiţie sunt aplicabile doar cauzelor guvernate de dispoziţiile Codului de procedură civilă, nu şi în alte materii, cum ar fi procedura fiscală. Mai arată că „se foloseşte într-o cauză fiscală rezultată din penal, un articol din civil, astfel că doreşte ca Curtea Constituţională să spună dacă acest articol se foloseşte şi în penal sau mai bine spus dacă taxa judiciară de timbru este legală sau nu“. 9. Judecătoria Vatra Dornei apreciază că sunt neîntemeiate criticile formulate, dispoziţiile legale criticate fiind conforme Constituţiei şi Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 197 din Codul de procedură civilă şi ale art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: - Art. 197 din Codul de procedură civilă: „În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.“; – Art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.“ 14. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu menţionează dispoziţiile constituţionale sau convenţionale pretins a fi încălcate. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia, fără a se raporta la un text constituţional, critică modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către instanţa de judecată, fiind nemulţumită de modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, şi solicită instanţei constituţionale să verifice dacă aceasta este legal aplicată în cauză. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate, astfel formulată, ridică o problemă de admisibilitate dintr-o dublă perspectivă, şi anume din punct de vedere al structurii excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la motivarea acesteia, precum şi al competenţei Curţii Constituţionale de a soluţiona criticile formulate. În această situaţie, Curtea va analiza cu prioritate problema de admisibilitate raportată la structura excepţiei de neconstituţionalitate reglementată de art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, întrucât, în lipsa elementelor constitutive ale acesteia, nu va putea proceda nici la analiza celorlalte condiţii de admisibilitate ale excepţiei de neconstituţionalitate, indiferent de natura acestora [art. 2 alin. (3) şi art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992], şi nici la analiza pe fond a acesteia. 16. Aşadar, Curtea reţine că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, sesizările adresate Curţii trebuie motivate, ceea ce implică, în mod necesar, invocarea unui temei constituţional pentru contestarea legitimităţii constituţionale a prevederilor ce fac obiectul sesizării. Or, în prezenta cauză autoarea nu invocă în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate nicio normă constituţională sau convenţională, astfel încât Curtea nu se poate substitui autoarei excepţiei în ceea ce priveşte invocarea unui anume motiv de neconstituţionalitate; în caz contrar instanţa constituţională ar exercita un control din oficiu, şi nu la sesizare, ceea ce contravine art. 146 lit. d) din Constituţie. 17. Prin urmare, în cauză, cererea formulată, deşi intitulată excepţie de neconstituţionalitate, nu întruneşte condiţiile structurale ale acesteia şi nu poate fi calificată drept excepţie de neconstituţionalitate în sensul art. 146 lit. d) din Constituţie, astfel încât Curtea o va respinge ca fiind inadmisibilă. 18. În subsidiar, Curtea învederează că aspectele criticate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă chestiuni de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti şi nu intră în competenţa sa de soluţionare. 19. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Cu privire la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 din Codul de procedură civilă raportat la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuţ Barbir, în dosarele nr. 1.664/334/2018/a1 şi nr. 2.120/334/2018/a1 ale Judecătoriei Vatra Dornei. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Vatra Dornei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 mai 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
