Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Funny Tourism - S.R.L. din localitatea Budeasa, judeţul Argeş, în Dosarul nr. 2.022/280/2017 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.441D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, în esenţă, că activitatea prestată de un avocat trebuie să se desfăşoare, ca orice activitate economică, în condiţiile legii, iar valoarea onorariului avocaţial trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, în acest sens statuând Curtea în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu, prin Decizia nr. 71 din 24 februarie 2022 sau Decizia nr. 165 din 27 martie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 1.066/R-CONT din 11 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.022/280/2017, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Funny Tourism - S.R.L. din localitatea Budeasa, judeţul Argeş, (reclamantă) într-un recurs declarat într-o cauză având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de bani reprezentând cheltuieli de judecată, formate din onorariul avocatului şi taxa judiciară de timbru, suportate de reclamantă în două procese anterioare pe care aceasta le-a câştigat. În această cauză, instanţa de fond a diminuat cuantumul sumei solicitate de reclamantă cu acest titlu, invocând textul de lege criticat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că posibilitatea acordată judecătorului cauzei de a diminua partea din cheltuielile de judecată constând în onorariul avocaţial, în lipsa unor criterii obiective, este discriminatorie, încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul de proprietate privată. Criteriile de apreciere prevăzute de textul de lege sunt echivoce, generale, putând da naştere arbitrarului, încălcând astfel alin. (2) al art. 53 din Constituţie. 6. Se arată în acest sens că puterea de apreciere asupra complexităţii cauzei şi asupra activităţii desfăşurate de avocat este acordată unei persoane străine de această profesie, respectiv unui magistrat, care desfăşoară o activitate profesională fundamental diferită. Astfel, se încalcă dreptul la un proces echitabil, cererea accesorie de acordare a cheltuielilor de judecată fiind judecată în mod arbitrar, subiectiv, de o instanţă care ar trebui să fie imparţială. Din punctul de vedere al părţii care efectuează cheltuieli de judecată, importantă este siguranţa că avocatul său va face tot ce îi stă în putinţă să îi apere drepturile şi libertăţile fundamentale, obligaţia acestuia fiind una de diligenţă. 7. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut normativ: „(2) Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. (...)“ 12. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată şi în art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 13. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională observă că dispoziţiile legale criticate au mai constituit obiectul controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituţionalitate identice, formulate de acelaşi autor ca în prezentul dosar, control concretizat prin Decizia nr. 71 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 21 iunie 2022. 14. Respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, Curtea, raportându-se la jurisprudenţa sa în materie (respectiv Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, paragrafele 29-33), a constatat prin decizia menţionată că prerogativa instanţei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocaţial convenit, prin prisma proporţionalităţii sale cu amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse, este necesară, de vreme ce respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează să fie suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenţii, ceea ce presupune, în mod necesar, ca acesta să îi fie opozabil. Or, opozabilitatea sa faţă de partea adversă, care este terţ în raport cu convenţia de prestare a serviciilor avocaţiale, este consecinţa însuşirii sale de către instanţă prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanţa dobândeşte caracter cert, lichid şi exigibil. 15. Curtea a mai observat că prevederile textului de lege criticat îndeplinesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate, instituind criterii clare prin raportare la care instanţa de judecată poate reduce, motivat, partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, apreciind asupra proporţionalităţii acestora în raport cu obiectul cauzei, valoarea sau complexitatea acesteia ori cu activitatea desfăşurată de avocat. Mai mult, aşa cum prevede expres textul de lege criticat, măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său. 16. De altfel, în legătură cu activitatea avocatului, Curtea a statuat că acesta, prin exercitarea profesiei sale, îndeplineşte o activitate economică, ce constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piaţă liberă (Hotărârea din 19 februarie 2002, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza Wouters şi alţii, paragraful 49), însă orice activitate economică se desfăşoară „în condiţiile legii“ şi a reţinut, în consecinţă, că legiuitorul a apreciat că valoarea onorariului trebuie să fie proporţională cu serviciul prestat, instituind astfel posibilitatea limitării sale în cazul în care nu există un just echilibru între prestaţia avocaţială şi onorariul solicitat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 471 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 17 august 2017, paragraful 20). 17. Totodată, prin Decizia nr. 760 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 27 februarie 2019, Curtea a mai reţinut (paragraful 18) că posibilitatea instanţei de a interveni în sensul modificării părţii din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocatului este justificată de necesitatea certificării că acestea reprezintă sume de bani reale, necesare şi având caracter rezonabil, în raport cu natura activităţii efectiv prestate de către avocat, cu atât mai mult cu cât există pericolul exercitării abuzive a dreptului subiectiv civil de a pretinde despăgubiri pentru fapta ilicită constând în promovarea unei acţiuni judiciare neîntemeiate. În acest sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 26 mai 2005 şi Hotărârea din 21 iulie 2005, pronunţate în cauzele Costin împotriva României, paragraful 43, şi, respectiv, Străin şi alţii împotriva României, paragraful 87, potrivit căreia un reclamant nu poate obţine rambursarea cheltuielilor decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea şi caracterul rezonabil al cuantumului lor. 18. În lipsa vreunui element de noutate relevant în prezenta cauză, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate în deciziile mai sus indicate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Funny Tourism - S.R.L. din localitatea Budeasa, judeţul Argeş, în Dosarul nr. 2.022/280/2017 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 451 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
