Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Marius-Sabin Miron în Dosarul nr. 5.122/30/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.036D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent menţionează că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise în susţinerea acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că beneficiul acordat de art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 este prevăzut doar ca o posibilitate, iar faptul că Casa Naţională de Pensii Publice are competenţa de a stabili criteriile de acordare nu este contrar art. 50 din Constituţie, invocat de către autorul excepţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 14 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.122/30/2019, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marius-Sabin Miron întro cauză având ca obiect obligaţia de a face, respectiv obligarea pârâtei la acordarea anuală a unui bilet gratuit pentru tratament de recuperare medicală. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile criticate permit ca o simplă entitate administrativă, şi nu puterea legislativă şi/sau executivă, să modifice sau să anuleze alte legi. În acest fel, prin stabilirea unor criterii de acordare a biletelor de tratament recuperator de către această entitate administrativă se prejudiciază dreptul la sănătate. Persoanele cu handicap grav beneficiază, în temeiul art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, de bilete gratuite de tratament balnear. Dar, prin stabilirea unor criterii de către entitatea administrativă care nu ţin cont de gravitatea bolii, acest drept este anihilat, încălcându-se art. 4 din Constituţie. Un astfel de criteriu de acordare a biletului de tratament balnear stabilit de către preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) constă în beneficiul sau, după caz, lipsa acestuia, în cei 2 ani anteriori celui pentru care se solicită tratamentul. Acordarea anuală a dreptului la tratament balnear persoanelor cu handicap grav nu reprezintă o favoare, având în vedere că, pentru anul în care nu i se acordă biletul, persoana cu handicap grav oricum nu se va bucura de acelaşi nivel de sănătate ca al unui pensionar care nu are un handicap grav şi care, pentru anul respectiv, va beneficia de tratament gratuit. 7. De asemenea, susţine că, prin ordin al preşedintelui CNPP, această instituţie îşi rezervă dreptul de a nu răspunde unei cereri de acordare a biletului la tratament balnear, iar în condiţiile în care acest refuz nu poate fi atacat în justiţie, se încalcă dreptul la un proces echitabil. Precizează că, într-un proces anterior tot cu Casa Judeţeană de Pensii Timiş, s-a pronunţat o hotărâre - care beneficiază de autoritate de lucru judecat - prin care s-a stabilit obligaţia acestei instituţii de a răspunde cererii formulate de către autorul excepţiei. Cu toate acestea, entitatea administrativă nu a răspuns cererii formulate în anul 2019 de către autorul excepţiei de acordare a tratamentul balnear, acesta fiind motivul pentru care nu a efectuat acest tratament în anul respectiv. 8. În final, susţine că prin prevederile criticate se ajunge la situaţia în care statul român îşi încalcă obligaţia prevăzută de art. 50 din Constituţie referitor la protecţia persoanelor cu handicap. 9. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece standardele de referinţă invocate nu impun statului să asigure persoanelor cu dizabilităţi tratament medical de recuperare necondiţionat, aşa cum pretinde autorul excepţiei. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conţinut: „Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum şi nivelul contribuţiei băneşti individuale a asiguraţilor şi a pensionarilor se aprobă anual, prin ordin al preşedintelui CNPP [subl. noastră Casa Naţională de Pensii Publice]“. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 referitor la statul român, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, art. 22 privind dreptul la integritate fizică şi psihică, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 47 privind nivelul de trai, art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap şi art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, precum şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi unei serii de prevederi din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Socială Europeană revizuită şi Convenţia pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că este legitimă din punct de vedere constituţional practica legiuitorului primar de a delega către autorităţile administrative autoritatea de a adopta reglementări cu caracter normativ. Astfel, prin Decizia nr. 903 din 16 decembrie 2021, paragraful 21, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 21 iunie 2022, Curtea Constituţională a statuat că în niciun sistem juridic adunarea reprezentativă supremă nu deţine prerogativa absolută de a emite norme cu caracter general. Dincolo de faptul că Parlamentul se află în imposibilitatea obiectivă de a emite toate normele cu caracter general dintr-un sistem juridic, este necesar ca şi alte autorităţi să aibă posibilitatea de a emite reglementări generale, în condiţiile şi limitele stabilite prin actul de reglementare primară în temeiul căruia sunt adoptate. De altfel, adoptând Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, legiuitorul a acceptat posibilitatea ca autorităţile administrative să emită reglementări generale care, în terminologia Legii nr. 554/2004, poartă denumirea de acte administrative cu caracter normativ [a se vedea, în acest sens, definiţia oferită de art. 2 alin. (1) lit. c) din această lege]. 16. Cu referire la critica prin care face referire la evoluţia litigiului cu CNPP, Curtea observă că, în realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică conduita procesuală efectivă a autorităţii administrative în raport cu cererile pe care i le-a adresat. Or, Curtea Constituţională nu are atribuţia de a verifica astfel de aspecte, ci exclusiv reglementarea de drept primar care a stat la baza unor astfel de conduite. Prin urmare, această critică ridică o simplă chestiune de aplicare a art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 care, aşa cum în mod constant a statuat Curtea Constituţională, este de competenţa instanţelor judecătoreşti. 17. În final, autorul arată că prin prevederile criticate se ajunge la situaţia în care statul român îşi încalcă obligaţia prevăzută de art. 50 din Constituţie. Cu referire la această critică, Curtea reţine că, într-adevăr, puterea constituantă a impus statului să ofere un tratament special persoanelor cu handicap prin raportare la toţi titularii drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Astfel, potrivit art. 50 teza întâi din Constituţie, „Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială“. În art. 50 teza a doua din Constituţie, puterea constituantă a indicat şi modalitatea efectivă prin care statul trebuie să asigure îndeplinirea acestui obiectiv, respectiv „Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor“. Analizând conţinutul acestor prevederi, Curtea reţine că, în mod evident, acestea lasă statului o anumită marjă de apreciere, inevitabil, a conţinutului concret al tuturor acestor acţiuni normative pe care trebuie să le întreprindă statul. În cauza de faţă, în exercitarea acestei marje de apreciere, legiuitorul a decis, prin prevederile criticate, să delege preşedintelui CNPP atribuţia de a aproba criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum şi nivelul contribuţiei băneşti individuale a asiguraţilor şi a pensionarilor. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius-Sabin Miron în Dosarul nr. 5.122/30/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
