Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Eufrosina-Steriana Caizer în Dosarul nr. 3.676/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 573D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată, în esenţă, că normele referitoare la criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap reprezintă reglementări subsidiare de ordin tehnic. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 781 din 12 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.676/121/2018, Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Eufrosina-Steriana Caizer într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a actului administrativ prin care a fost respinsă cererea de încadrare în grad de handicap. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece criteriile pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap nu sunt prevăzute prin lege, ci printr-un act inferior ca forţă juridică, şi anume printr-un ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii. În aceste condiţii, art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 nu răspunde exigenţelor de previzibilitate, claritate şi predictibilitate instituind discriminarea persoanelor diagnosticate cu cancer. Legiuitorul îşi respectă doar formal competenţa constituţională de a legifera, fără ca prin conţinutul normativ al textului să stabilească cu claritate şi precizie categoriile de persoane sau afecţiunile psihomotorii care se încadrează într-un grad de handicap. 6. Se invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la exigenţele privind claritatea şi previzibilitatea legii şi se susţine că sintagma „prevăzute de lege“ conţinută de art. 8-11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale semnifică mai întâi ca măsura dispusă să aibă o bază în dreptul intern, însă legea trebuie să aibă o anumită calitate. Aşadar, art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 prezintă o deficienţă gravă de conţinut, respectiv de reglementare a procedurii pe care se întemeiază stabilirea criteriilor medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, ceea ce îi conferă un caracter neconstituţional. 7. Se mai arată că soluţiile preconizate de un act normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească modalităţi, condiţii şi criterii clare şi precise, ceea ce nu fac dispoziţiile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006. Astfel, formularea prevăzută la pct. II.2 din cap. 6 din Criteriile medicopsihosociale de încadrare în grad de handicap, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 privind încadrarea în grad de handicap a femeilor cu „neoplasme mamare inoperabile în faza de generalizare sau operate cu recidive locale sau/şi la distanţă“ este discriminatorie, contrară prevederilor legale. 8. Se susţine că aceste aspecte contravin obligaţiei României impuse prin Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, obligaţie care constă în implementarea în legislaţia naţională a prevederilor acesteia, obligaţie eludată de art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006, care lasă la latitudinea unei instituţii administrative, fără atribuţii de putere legislativă, încadrarea persoanelor într-un grad de handicap. Se susţine că această convenţie „a încercat eliminarea discriminării femeii în raport cu alte categorii sociale, precum şi categorii de dizabilităţi“. Prin acest refuz al statului de a implementa direct prin lege obligaţiile Convenţiei sus-menţionate se încalcă atât egalitatea în faţa legii, cât şi dreptul la viaţă decentă şi accesul real la măsuri de protecţie. 9. Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece stabilirea de către ministerul de resort a unor criterii concrete, medicale şi sociale, pe baza cărora să se dispună încadrarea într-un anumit grad de handicap, nu încalcă dreptul la viaţă al persoanelor şi nici egalitatea acestora în faţa legii. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că nu se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, atât timp cât textul este unul neutru şi cu un pronunţat caracter tehnic. Stabilirea unor criterii medicopsihosociale printr-un act cu forţă juridică inferioară legii are menirea de a evita încărcarea structurii actelor normative primare cu dispoziţii exclusiv tehnice, supuse unui dinamism accentuat. Prin această tehnică de reglementare se dă eficienţă într-o manieră adecvată principiului separaţiei puterilor în stat. În sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, normele juridice nu există izolat, ci acestea trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. Mai mult, în legătură cu principiul previzibilităţii normei juridice, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunţată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, paragraful 34, că previzibilitatea consecinţelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naştere unei rigidităţi excesive a reglementării (a se vedea în acest sens şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 39 din 31 ianuarie 2017, paragraful 17). Referitor la invocarea art. 22 alin. (1) din Constituţie, Guvernul apreciază că nu se poate stabili nicio conexiune directă între această dispoziţie constituţională şi prevederea de lege criticată. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), aleart. 2, 3, 10 şi29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: „Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii.“ 15. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat - art. 85 alin. (10) - face parte din capitolul VI - Încadrarea în grad de handicap din Legea nr. 448/2006 şi instituie competenţa ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi a ministrului sănătăţii de a stabili, prin ordin comun, criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se realizează încadrarea în grad şi tip de handicap. Legea nr. 448/2006 - act de reglementare primară - prevede că drepturile menţionate la art. 6 din aceasta se acordă pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap. Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate, stabilind competenţa ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi a ministrului sănătăţii de a aproba prin ordin comun criteriile medicopsihosociale pentru încadrarea în grad şi tip de handicap, lasă această materie la nivelul de reglementare al unui act normativ cu forţă juridică inferioară legii. În acest sens a fost emis Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 şi 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost completat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului sănătăţii nr. 874/554/2016 privind completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016. De asemenea, anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 a fost actualizată periodic, cel mai recent prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii nr. 182/456/2022 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 28 martie 2022. Totodată, potrivit art. 90^1 din Legea nr. 448/2006, în structura Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi funcţionează Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, care are activitate de coordonare metodologică şi monitorizare a activităţii de evaluare şi încadrare în grad şi tip de handicap, iar, potrivit art. 90^2 alin. (1) lit. a^1) din acelaşi act normativ, această comisie superioară „elaborează, modifică şi/sau completează Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap a persoanelor adulte, aprobate prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului sănătăţii, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi“. 17. Referitor la critica privind încălcarea cerinţelor de calitate a legii, Curtea constată că dispoziţiile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 respectă exigenţele de precizie, claritate şi previzibilitate pentru cei cărora norma de drept li se adresează, stabilind în mod clar competenţa ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi a ministrului sănătăţii de a aproba prin ordin comun criteriile medicopsihosociale pentru încadrarea în grad şi tip de handicap. În acelaşi sens s-a mai pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 109 din 16 martie 2023*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 109 din 16 martie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 11 iulie 2023. 18. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea constată că autoarea excepţiei invocă o pretinsă discriminare prevăzută la pct. II.2 din cap. 6 din Criteriile medicopsihosociale de încadrare în grad de handicap, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 privind încadrarea în grad de handicap a femeilor. Or, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţii din Legea nr. 448/2006, iar nu prevederi din ordinul invocat, care este un act administrativ cu caracter normativ, ce poate fi atacat în faţa instanţei judecătoreşti potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. 19. Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 22 din Constituţie, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată, deoarece stabilirea de către ministerul de resort a unor criterii concrete, medicale şi psihosociale, pe baza cărora să se dispună încadrarea într-un anumit grad de handicap, nu încalcă dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. 20. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea obligaţiilor asumate prin Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, Curtea reţine că, prin Legea nr. 221/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2010, România a ratificat Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, denumită în continuare Convenţie, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007, semnată de România la 26 septembrie 2007 şi intrată în vigoare la data de 3 mai 2008. În temeiul art. 33 din Convenţie se desemnează Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap în calitate de autoritate centrală de coordonare privind implementarea Convenţiei. Art. 4 din Convenţie prevede obligaţii generale ale statelor părţi, iar pct. 1 lit. a) al acestui articol prevede următoarele: „Statele părţi se angajează să asigure şi să promoveze exercitarea deplină a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului pentru toate persoanele cu dizabilităţi, fără niciun fel de discriminare pe criterii de dizabilitate. În acest scop, statele părţi se angajează: a) să adopte toate măsurile adecvate legislative, administrative şi de altă natură pentru implementarea drepturilor recunoscute prin prezenta convenţie;“. Astfel, stabilirea - prin dispoziţiile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 - competenţei ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi a ministrului sănătăţii de a aproba prin ordin comun criteriile medicopsihosociale pentru încadrarea în grad şi tip de handicap nu contravine prevederilor Convenţiei, deoarece aceasta stipulează obligaţia statelor membre de a lua toate măsurile legislative, administrative şi de altă natură pentru implementarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Or, prevederile de lege criticate reglementează atât actul administrativ cu caracter normativ, cât şi competenţa de emitere a acestuia, în ceea ce priveşte stabilirea criteriilor medicopsihosociale pentru încadrarea în grad şi tip de handicap, criterii cu un pronunţat caracter tehnic. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eufrosina-Steriana Caizer în Dosarul nr. 3.676/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
