Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, excepţie ridicată de Nadia Nitov în Dosarul nr. 13.127/3/2017* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.789D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 186 din 29 martie 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 9 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.127/3/2017*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Excepţia a fost ridicată de Nadia Nitov cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect suspendarea executării Deciziei nr. 65 din 23 iunie 2014 emise de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 contravin art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât încalcă normele de tehnică legislativă prevăzute de art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000, care impun existenţa unei congruenţe/concordanţe între motivele şi/sau scopul unui act normativ, pe de o parte, şi efectele acestuia, pe de altă parte. Totodată, arată că într-o lege nu pot fi folosiţi termeni generici, fără o determinare clară, expresă şi neechivocă. 6. De asemenea, autoarea excepţiei susţine că textul de lege criticat încalcă art. 11 alin. (2) din Constituţie şi dreptul comunitar, întrucât lasă loc abuzurilor. În acelaşi timp, acelaşi text de lege contravine şi prevederilor art. 16 alin. (2) din Constituţie „raportat la situaţia de fapt coroborat şi cu faptul că «sumele încasate necuvenit» este o afirmaţie, şi nu o normă reglementată clar“. 7. Totodată, în critica pe care o formulează, autoarea excepţiei arată că sunt înfrânte prevederile art. 20, art. 21 şi art. 24 din Constituţie, întrucât orice persoană nedreptăţită de emiterea unui act administrativ cu încălcarea legii şi care nu are la bază un temei legal se află în imposibilitatea de a fi protejată de lege şi de Constituţie. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 sunt conforme cu prevederile Constituţiei, fiind adoptate de legiuitor pentru a asigura fundamentul legal pentru modalitatea de recuperare a sumelor acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor de şomaj, precum şi din orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor de şomaj, altele decât cele provenind din contribuţii. Legiuitorul are libertatea şi competenţa exclusivă de a stabili condiţiile în care aceste sume se recuperează. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că cerinţele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie se pot complini printr-o interpretare riguroasă, coerentă şi previzibilă, ce revine instanţei de judecată în virtutea rolului său activ. De asemenea arată că principiul egalităţii în faţa legii nu este sinonim cu uniformitatea, astfel încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. Prin normele criticate statul a asigurat un cadru legal menit să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor fizice vizate de ipoteza normei, aflate în situaţii juridice similare, în cazul de faţă beneficiarii sumelor acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor de şomaj. Totodată, Guvernul arată că normele de lege criticate nu sunt de natură a îngrădi accesul la justiţie sau garanţiile pe care le presupune un proces echitabil, inclusiv dreptul la apărare, din moment ce există posibilitatea pentru persoana nemulţumită de a formula contestaţie împotriva unei decizii care constituie titlu executoriu emis de un executor bugetar. 11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, arată că sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru şomaj se recuperează în baza deciziilor emise de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, ce constituie titluri executorii. Prin urmare, textul este formulat într-o manieră clară, precisă, astfel încât permite destinatarilor normei să prevadă într-o măsură rezonabilă consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. De asemenea consideră că lipsa unei definiţii a sintagmei „acordate în mod necuvenit“ nu atrage neconstituţionalitatea textului de lege, deoarece reprezintă un aspect privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege criticate, ce intră în competenţa instanţei judecătoreşti. Cât priveşte criticile raportate la art. 11, art. 20, art. 21 şi art. 24 din Constituţie, arată că acestea nu învederează aspecte de neconstituţionalitate, ci sunt aprecieri de ordin general. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002. Autorul excepţiei se referă la textul de lege în redactarea anterioară modificărilor aduse prin art. I pct. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 991 din 13 decembrie 2017, respectiv aceea potrivit căreia „Sumele plătite fără temei legal, cu titlu de indemnizaţie de şomaj, precum şi debitele create în condiţiile prezentei legi se recuperează de la persoanele care le-au primit în mod necuvenit, pe baza deciziilor emise de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, care constituie titluri executori“. Curtea, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi faptul că în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate sunt aplicabile dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 în redactarea criticată de autorul excepţiei, urmează să se pronunţe asupra textului de lege, aşa cum a fost sesizată. 15. Autorul excepţiei consideră că acest text de lege este contrar următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (2) care prevede că „nimeni nu este mai presus de lege“, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 186 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 16 mai 2016, Curtea, referindu-se la critica privind lipsa de claritate şi previzibilitate a textului de lege criticat, a reţinut că „potrivit textului de lege criticat, sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru şomaj se recuperează pe baza deciziilor emise de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, ce constituie titluri executorii“. Aşadar, Curtea a constatat că „textul este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat“. (paragraful 16) 17. De asemenea, cu privire la critica referitoare la faptul că legea nu defineşte sintagma „acordate în mod necuvenit“, Curtea a reţinut că această susţinere nu poate să conducă per se la neconstituţionalitatea textului de lege criticat, ci reprezintă, în realitate, un aspect privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege criticate privind recuperarea indemnizaţiei de şomaj încasată, în situaţia reintegrării în funcţie, aspect ce intră în competenţa de soluţionare a instanţei judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale. (paragraful 17) 18. Cât priveşte susţinerile referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare, Curtea a constatat că acestea nu pot fi primite, „deoarece nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii lor, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat.“ (paragraful 18). Curtea a amintit cele statuate prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, potrivit cărora „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi»“. 19. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 186 din 29 martie 2016 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nadia Nitov în Dosarul nr. 13.127/3/2017* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
