Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Easy Credit 4 All IFN - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 29.650/245/2019 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.025D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că situaţia debitorilor şi a creditorilor nu este identică. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 2 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 29.650/245/2019, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea EASY CREDIT 4 ALL IFN - S.A. din Constanţa într-o cauză prin care a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să i se transmită dreptul de proprietate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea susţine că excluderea creditorilor din contractul de credit de la posibilitatea de a se folosi de prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 încalcă art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, în condiţiile în care (i) debitorii nu se conformează prevederilor Legii nr. 77/2016, (ii) debitorii nu se prezintă la biroul notarial indicat în notificarea de dare în plată în vederea perfectării actului translativ de proprietate (aşa cum s-a întâmplat în cauza în care s-a ridicat prezenta excepţie) şi (iii) creditorii se prezintă la sediul biroului notarial şi transmit informaţiile necesare încheierii actului de dare în plată. 6. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât atunci când situaţiile sunt diferite şi reglementarea trebuie să fie diferită. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, care au următorul conţinut: „(1) În situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor.“ 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind liberul acces la justiţie. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia ignoră raţiunea intrinsecă a Legii nr. 77/2016, care este exprimată în prevederile art. 3 din aceasta, potrivit căruia „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord“. Tot mecanismul de remedii instituit de Legea nr. 77/2016, precum şi ordinea logică şi cronologică în care se poate recurge la acestea nu reprezintă decât o implementare a scopului descris în prevederile art. 3, anterior redate. Astfel, prima etapă a acestui mecanism este indicată de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, potrivit căruia „În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4“. A doua etapă a mecanismului instituit de Legea nr. 77/2016, care, spre deosebire de prima etapa, poate sau nu să survină în derularea mecanismului, este descrisă de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, potrivit căruia „În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispoziţiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege“. A treia etapă, care, în mod similar cu a doua etapă, poate sau nu să survină în derularea mecanismului dării în plată, constă în formularea de către partea interesată a apelului împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat contestaţia prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 [relevante, în acest sens, sunt prevederile art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 77/2016]. 13. În continuare, a patra etapă a mecanismului dării în plată este prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 şi constă într-un remediu care, spre deosebire de etapele a doua şi a treia anterior evocate, este pus la dispoziţia consumatorului, nu şi a creditorului. Astfel, ipoteza normativă a textului criticat este indicată de propoziţia „În situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege [...]“. Potrivit etapelor anterior analizate, rezultă că în două cazuri devine incident acest remediu: fie creditorul nu a răspuns invitaţiei consumatorului din notificarea adresată conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 şi nu s-a prezentat la biroul notarial pentru stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului, fie nu s-a conformat obligaţiei prevăzute de art. 7 alin. (6) din Legea nr. 77/2016, potrivit căruia „În termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestaţiei, creditorul are obligaţia să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia.“ 14. În esenţă, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că legiuitorul a încălcat art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie prin punerea, exclusiv la dispoziţia consumatorului, a remediului prevăzut de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 prin care instanţa pronunţă o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor. Cu toate acestea, Curtea observă că însăşi Legea nr. 77/2016 reglementează situaţia în care consumatorul nu respectă paşii procedurali pe care trebuie să îi urmeze pentru a se putea prevala de beneficiile acesteia. Astfel, potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 77/2016, „Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere şi nici mai lung de 90 de zile, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunţarea la notificarea de dare în plată şi părţile vor fi repuse de drept în situaţia anterioară“. Cu alte cuvinte, sancţiunea prevăzută de lege pentru neconformarea consumatorului faţă de prevederile legale ce urmează să fie parcurse pentru a se bucura de beneficiul Legii nr. 77/2016 constă într-o simplă prezumţie legală că a renunţat la remediul notificării pe care tot el l-a declanşat, precum şi în repunerea, de drept, în situaţia anterioară. În schimb, autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate solicită, în fapt, Curţii Constituţionale să impună consumatorului care, după declanşarea mecanismului dării în plată, s-a răzgândit şi nu mai doreşte să se prevaleze de acesta sancţiunea ca remediul astfel declanşat să poată să fie continuat şi folosit în interes propriu de către creditor. Dar o asemenea soluţie ar echivala cu încălcarea competenţei legiuitorului de a decide cu privire la politicile economice şi sociale, în particular cele referitoare la raporturile juridice ale consumatorilor cu instituţiile financiar-bancare. Solicitarea formulată de autoarea prezentei excepţii de a acorda şi creditorilor remediul stingerii datoriilor consumatorului prin darea în plată a imobilului ipotecat ar reprezenta o veritabilă intervenţie în marja de apreciere a statului care, aşa cum s-a observat, nu poate fi eliminată. Şi aceasta pentru că o asemenea soluţie ar avea ca efect, în fapt, deturnarea întregului mecanism prevăzut de Legea nr. 77/2016 de la menirea prevăzută de art. 3 din aceasta, care urmăreşte protejarea consumatorilor. Dar împrejurarea că legiuitorul a pus remediul impreviziunii prevăzut de Legea nr. 77/2016 exclusiv la dispoziţia consumatorilor, aşa cum sunt definiţi de această lege, nu îi împiedică pe creditori să invoce, la rândul lor, în temeiul Codului civil, impreviziunea, în vederea adaptării sau încetării contractului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020, paragraful 40). 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Easy Credit 4 All IFN - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 29.650/245/2019 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
