Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Ion Dinu în Dosarul nr. 1.858/54/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 427 D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, doamna Alexandra Nicolae, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă că Agenţia Naţională de Integritate a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.304 D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Dan Viorel Dică în Dosarul nr. 836/ 54/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. 5. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, doamna Alexandra Nicolae, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Lipseşte autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 427 D/2016 şi nr. 1.304 D/2016 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. 7. Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. 8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.304 D/2016 la Dosarul nr. 427 D/2016, care este primul înregistrat. 9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi arătând că nu există elemente noi pentru schimbarea acesteia. Mai arată că excepţia nu este motivată cu privire la anumite texte constituţionale, iar unele critici privesc interpretarea şi aplicarea legii. De altfel, textul de lege criticat a fost abrogat implicit, prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative. 10. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la deciziile nr. 305 din 28 aprilie 2015, nr. 347 din 7 mai 2015, nr. 12 din 19 ianuarie 2016 şi nr. 13 din 19 ianuarie 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 11. Prin încheierile din 4 aprilie şi 4 iulie 2016, pronunţate în dosarele nr. 1.858/54/2015 şi nr. 836/54/2015, Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţiile au fost ridicate de Ion Dinu şi de Dan Viorel Dică, în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva rapoartelor de evaluare întocmite de către Agenţia Naţională de Integritate, prin care s-a stabilit că autorii au încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor. 12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată, în esenţă, că textul de lege criticat este neclar, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate sau a altor persoane posibilitatea de a adăuga la lege, datorită faptului că nu sunt identificate concret instituţiile publice de interes local, din al cărui consiliu de administraţie nu pot face parte primarul sau viceprimarul localităţii respective. De asemenea, legiuitorul nu a făcut niciun fel de distincţie cu privire la natura funcţiilor ce pot fi desfăşurate în instituţii publice şi care să genereze starea de incompatibilitate. 13. Totodată, autorii arată că textul de lege criticat aduce atingere art. 16 alin. (3) şi art. 37 din Constituţie, deoarece, prin aplicarea sa, acestora le-a fost încălcat dreptul de a fi ales. De asemenea, se arată că, prin acelaşi text, se restrânge „dreptul de a fi primar“, deşi nu se regăsesc în niciuna dintre ipotezele reglementate de art. 53 din Legea fundamentală. 14. Autorii mai apreciază, în esenţă, că art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 aduce atingere art. 120 din Constituţie, din perspectiva încălcării obligaţiei primarilor de a rezolva treburile publice, atât timp cât sunt împiedicaţi să participe la şedinţele consiliilor de administraţie ale instituţiilor publice de interes local, pentru a cunoaşte şi ajuta la rezolvarea problemelor de ordin administrativ cu care se confruntă acestea. Textul de lege criticat nu este corelat cu art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, şi nici cu cele aduse prin Legea nr. 313/2015 pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, prin ambele modificându-se regimul incompatibilităţilor. 15. Reglementarea încalcă principiul proporţionalităţii, aşa cum acesta a fost reglementat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în raport cu scopul legii, respectiv acela de a înlătura cauzele şi condiţiile care determină corupţia. Calitatea de reprezentant al unei unităţi administrativ-teritoriale, în consiliul de administraţie al unei instituţii de învăţământ, nu se poate subsuma scopului legii, aşa cum a fost anterior precizat. 16. Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând cele reţinute prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 225 din 15 februarie 2011 şi nr. 309 din 5 iunie 2014. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 225 din 15 februarie 2011 şi nr. 309 din 5 iunie 2014. 19. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, făcând referire la punctul său de vedere, reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 2 şi 3 din 15 ianuarie 2015. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de Agenţia Naţională de Integritate, concluziile reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste dispoziţii aveau, la data sesizării Curţii Constituţionale, următorul cuprins: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice“. Ulterior sesizării, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, iar art. 87 alin. (1) lit. d) a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017. În prezent, dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie“. Ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017. 23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, art. 16 alin. (3) referitor la condiţiile de ocupare a funcţiilor şi demnităţilor publice, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 37 referitor la dreptul de a fi ales, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 120 referitoare la principiile de bază ale administraţiei publice locale, art. 121 referitor la autorităţile comunale şi orăşeneşti şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că problema incompatibilităţilor privind aleşii locali a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, aceasta statuând, cu valoare de principiu, că reglementarea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. 25. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate, de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică de autoritate, a atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public. De asemenea, instanţa de contencios constituţional a reţinut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii sau calităţi incompatibile, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, şi Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013). 26. Referitor la criticile privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, privind claritatea şi previzibilitatea legii, Curtea observă că autorii îşi formulează critica din perspectiva modului în care inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate aplică textul de lege criticat. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale incidente în materie, astfel încât soluţia pronunţată să corespundă scopului legii, de asigurare a imparţialităţii şi protejare a interesului social (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, paragraful 21, şi Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, paragraful 27). 27. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 alin. (3) din Constituţie prin Decizia nr. 683 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 10 februarie 2016, paragraful 17, Curtea a constatat că dispoziţiile de lege criticate nu sunt de natură a afecta acest principiu constituţional, având în vedere faptul că demnităţile şi funcţiile publice se exercită în condiţiile legii, iar acestea îi vizează în egală măsură pe toţi cei aflaţi într-o atare situaţie, fără deosebire pe criterii de gen. Totodată, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 30, Curtea a reţinut că înlăturarea incompatibilităţii depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. 28. Referitor la invocarea prevederilor constituţionale ale art. 37, Curtea a reţinut, cu valoare de principiu, prin Decizia nr. 683 din 20 octombrie 2015, paragraful 18, că normele ce reglementează incompatibilităţi nu aduc atingere dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă funcţiile publice, pentru care s-au stabilit incompatibilităţi, au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. 29. Dispoziţiile art. 120 din Constituţie, referitoare la principiile de bază ale administraţiei publice locale, nu au incidenţă în cauză. 30. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală, Curtea reţine că, potrivit acestuia, primarii rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe - ca autorităţi administrative autonome, în condiţiile legii. Or, textul de lege criticat se încadrează în sintagma „în condiţiile legii“, instituind condiţii referitoare la exercitarea funcţiei de primar. 31. Curtea observă că autorii critică încălcarea principiului proporţionalităţii, invocând generic prevederile art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană din Constituţie, precum şi „jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului“, fără a identifica însă dreptul prevăzut de textele constituţionale a cărui restrângere ar conduce la această încălcare. Din această perspectivă, Curtea reţine că nu se poate substitui autorilor excepţiei, în ceea ce priveşte motivarea acesteia. 32. În final, Curtea constată că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză. 33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Dinu şi de Dan Viorel Dică, în dosarele nr. 1.858/54/2015 şi nr. 836/54/2015 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
