Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 318 din 10 mai 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 318 din 10 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 800 din 18 septembrie 2018

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Alexandru Cismaşu, în Dosarul nr. 4.229/107/2015/a1 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 347D/2016.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv la deciziile Curţii Constituţionale nr. 471 din 23 septembrie 2014 şi nr. 696 din 20 octombrie 2015.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 168/CAF din 3 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.229/107/2015/a1, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost invocată de Alexandru Cismaşu, într-o cauză având ca obiect emiterea unui act administrativ - certificat de urbanism, în care a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilite de instanţă, cerere respinsă ulterior.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora reclamantul poate face cerere de reexaminare la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, aduc atingere accesului la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, deoarece judecata cererii este în competenţa unei instanţe de acelaşi nivel. Această procedură echivalează cererea de reexaminare cu o contestaţie administrativă, care este facultativă şi gratuită, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie. Un astfel de tratament este de natură să încurajeze o rezolvare superficială a cererilor. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, controlul judiciar înseamnă posibilitatea verificării de către o instanţă superioară a legalităţii şi temeiniciei hotărârii pronunţate, de către o instanţă inferioară, ca grad de jurisdicţie. Termenul de 3 zile care se calculează potrivit art. 181 din Codul de procedură civilă, este foarte scurt, ceea ce aduce atingere art. 21 alin. (2) din Constituţie.
    6. Prevederile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora cererea se soluţionează fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă, nu respectă principiul proporţionalităţii şi nici dreptul la un proces echitabil, deoarece duce la o prezumţie de legalitate absolută a unei încheieri judecătoreşti nemotivate, care nu poate fi atacată, pronunţată de un complet de acelaşi nivel. Ultima teză a art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 echivalează cu o suspendare nejustificată a cauzei, până la soluţionarea cererii de reexaminare, ceea ce aduce atingere art. 21 alin. (3) din Constituţie.
    7. Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că, prin instituirea posibilităţii reclamantului de a introduce cererea de reexaminare la aceeaşi instanţă, s-a urmărit punerea de acord a legislaţiei naţionale cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv cu cele reţinute în Hotărârea din 6 iulie 2010, pronunţată în Cauza Postolache împotriva României. Face referire, de asemenea, la considerentele de principiu reţinute prin deciziile nr. 42 din 27 ianuarie 2005 şi nr. 164 din 22 martie 2005.
    10. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, făcând referire la punctul său de vedere, reţinut în Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins:
    "(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare."

    14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, şi art. 53 alin. (2), referitor la proporţionalitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, precum şi celor ale art. 6 paragraful 1, referitor la dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, referitor la cererea de reexaminare, astfel cum a fost reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, că aceasta este o cerere prejudicială, judecată potrivit unei proceduri necontencioase specifice, ce are ca obiect verificarea legalităţii taxei de timbru judiciar, respectiv o nouă analiză a modului în care aceasta a fost stabilită.
    16. În ceea ce priveşte critica referitoare la judecarea cererii de către un alt complet al aceleiaşi instanţe, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie. Acest drept poate fi supus unor condiţionări de fond şi de formă, iar existenţa uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituţie şi nici de un tratat internaţional la care România este parte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017, paragraful 21).
    17. Curtea reţine că scopul legiuitorului, în reglementarea procedurii judecării cererii de reexaminare, a fost judecarea acesteia cu celeritate maximă, deoarece formularea unei astfel de cereri suspendă procedura în faţa instanţei, aşa cum rezultă din ultima teză a art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căreia comunicarea cererii de chemare în judecată se face numai după soluţionarea cererii de reexaminare. Pe de altă parte, obiectul acestei cereri poate consta, spre exemplu, în recalificarea acţiunii şi timbrarea corespunzătoare, constatarea scutirii la plata taxei de timbru judiciar pentru anumite acţiuni, ori corectarea unor erori de calcul. Acestea sunt operaţiuni pentru care nu este necesară o judecată în fond, astfel încât să fie obligatorie respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
    18. În sensul celor de mai sus este jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a reţinut că soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru este guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, ca şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, paragraful 22).
    19. În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că încheierea pronunţată este definitivă, potrivit art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unor critici de neconstituţionalitate referitoare la faptul că nu există cale de atac în cazul respingerii cererii de reexaminare, care este soluţionată în primă instanţă, prin încheiere definitivă. Astfel, prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, paragraful 19, Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015, paragraful 13, sau Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, paragraful 25, Curtea a constatat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a reţinut că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare pentru a permite instanţei judecătoreşti să examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un just echilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie.
    20. În final, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, se constată că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Cismaşu, în Dosarul nr. 4.229/107/2015/a1 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016