Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38, 43 şi 44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicată de Viorica Balint şi alţii în Dosarul nr. 2.481/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 94D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a criticii privind modalitatea de aplicare a dispoziţiilor analizate din Legea nr. 567/2004. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 16 şi 41 din Constituţie, consideră că acestea sunt neîntemeiate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.481/117/2019, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38, 43 şi 44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Viorica Balint şi alţii într-o cauză având ca obiect obligarea ministrului justiţiei să emită un ordin de modificare a statelor de funcţii şi de personal al instanţelor, în sensul cuprinderii şi a posturilor de grefier-arhivar cu studii superioare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că, în interpretarea dată dispoziţiilor criticate de către Ministerul Justiţiei şi de Curtea de Apel Târgu Mureş, emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcţii de personal al instanţelor, respectiv modificarea efectivă şi emiterea deciziilor de numire în funcţia de grefier-arhivar cu studii superioare ar fi imposibile, adică aceste operaţiuni/măsuri ar fi contrare normelor legale indicate. Astfel, dispoziţiile art. 38, 43 şi 44 din Legea nr. 567/2004 sunt neconstituţionale, în măsura în care se interpretează în sensul că acestea ar împiedica emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcţii de personal al instanţelor, respectiv modificarea efectivă şi emiterea deciziilor de numire în funcţie de grefier-arhivar cu studii superioare. 6. În primul rând, se susţine că o astfel de restricţie ce îi priveşte pe grefierii-arhivari şi grefierii-registratori constituie o discriminare interzisă de dispoziţiile art. 16 din Legea fundamentală, întrucât în cazul grefierilor există posibilitatea încadrării într-o funcţie cu studii superioare. Astfel, potrivit art. 70 din Legea nr. 567/2004, grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfăşoară această activitate. Prin raportare la aceste prevederi legale, grefierii-arhivari sunt discriminaţi întrucât nu pot beneficia de vechime în specialitate juridică, respectiv drepturile salariale ale grefierilor-arhivari cu studii medii sunt mult mai reduse decât cele ale grefierilor-arhivari cu studii superioare. Totodată, se arată că, astfel cum rezultă din cuprinsul cap. II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în acest act normativ se regăsesc funcţiile de grefier-registrator şi grefier-arhivar cu nivel de studii superioare. 7. În al doilea rând, o astfel de interpretare ar restrânge şi dreptul la muncă, garantat de dispoziţiile art. 41 din Constituţie. Astfel, prin efectul Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, au fost modificate prevederile Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, în ceea ce priveşte promovarea grefierilor-arhivari şi a grefierilor-registratori cu studii medii în grefieri-arhivari şi grefieri-registratori cu studii superioare. Or, Legea-cadru nr. 153/2017 recunoaşte funcţiile de grefieri-arhivari şi grefieriregistratori cu studii superioare. 8. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul organizării statelor de funcţii şi de personal din cadrul instanţelor şi în domeniul salarizării, bucurându-se de o anumită marjă de apreciere. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38, 43 şi 44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: - Art. 38: "(1) Poate fi numită în funcţia de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau şofer persoana care are studii medii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).(2) Numirea pe posturile prevăzute la alin. (1) se face pe bază de concurs, organizat la nivelul curţilor de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul Naţional Anticorupţie.(3) Modul de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte prin regulamentul prevăzut la art. 9 alin. (2)." – Art. 43: „Promovarea în funcţii de execuţie se face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară.“; – Art. 44: "(1) Promovarea în funcţii de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen.(2) Promovarea la instanţe sau parchete superioare se face numai prin concurs, organizat la nivelul curţilor de apel ori al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori la Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, care are o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia în care este încadrat şi calificativul «foarte bine» în această perioadă.(3) Modul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului se stabileşte prin regulament, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.(4) Pentru promovarea în funcţii de execuţie în cazul informaticienilor, la elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (3) vor fi avute în vedere, după caz, şi propunerile ministrului justiţiei, ale preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." 13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi art. 41 alin. (2) privind munca şi protecţia socială a muncii. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textele de lege criticate fac parte din cap. IV - Numirea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea din Legea nr. 567/2004, art. 38 reglementând numirea în funcţia de grefier-arhivar şi de grefier-registrator, iar art. 43 şi 44 stabilind norme privind promovarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. 15. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică interpretarea dată de Ministerul Justiţiei şi de Curtea de Apel Târgu Mureş dispoziţiilor criticate, potrivit căreia emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcţii de personal al instanţelor, respectiv modificarea efectivă şi emiterea deciziilor de numire în funcţia de grefier-arhivar cu studii superioare ar fi imposibile, deşi Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cuprinde şi salarizarea grefierului-arhivar/registrator cu studii superioare. 16. Având în vedere aceste critici ale autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situaţiei de fapt concrete din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). 17. În consecinţă, problema de drept invocată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale - referitoare la promovarea grefierilor arhivari/registratori în grefieri-arhivari/registratori cu studii superioare - este în realitate una de interpretare şi de aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. În cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. 18. Întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38, 43 şi 44 din Legea nr. 567/2004 este inadmisibilă. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38, 43 şi 44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicată de Viorica Balint şi alţii în Dosarul nr. 2.481/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
