Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gilda Dumitrescu în Dosarul nr. 4.444/284/2017 al Judecătoriei Răcari şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.982D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Prosperocapital S.A.R.L. din Luxembourg, doamna avocat Amalia Dinu din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia, iar partea Prosperocapital S.A.R.L. a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei. 4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.121D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ştefan Ionuţ Amzoiu în Dosarul nr. 1.258/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă. 5. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Banca Comercială Română - S.A. din Bucureşti, domnul avocat Andrei Zărnescu din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă că partea Banca Comercială Română - S.A. din Bucureşti a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 2.121D/2018 la Dosarul nr. 1.982D/2018. 8. Atât reprezentanţii părţilor prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.121D/2018 la Dosarul nr. 1.982D/2018, care a fost primul înregistrat. 9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii Prosperocapital S.A.R.L. din Luxembourg, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că noţiunea de titlu executoriu nu este definită în Codul de procedură civilă, dar legea face referire expresă la acele contracte care au caracter de titlu executoriu. De asemenea, se susţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu formulează motive concrete de neconstituţionalitate, ci reliefează aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele judecătoreşti. În continuare se menţionează jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, precum şi jurisprudenţa relevantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014. 10. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii Banca Comercială Română - S.A. din Bucureşti, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că nu se pot identifica în mod concret critici de neconstituţionalitate şi indică jurisprudenţa relevantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014. Se mai arată că textul legal criticat nu încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie. 11. În continuare, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, nu sunt formulate veritabile critici de neconstituţionalitate, ele vizând fondul cauzei. Acesta mai arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 12. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.444/284/2017, Judecătoria Răcari a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gilda Dumitrescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare. 13. Prin Încheierea din 17 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.258/4/2018, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ştefan Ionuţ Amzoiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare. 14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că textul este neclar şi ambiguu, dând naştere unor interpretări diferite, cu consecinţa unui tratament discriminatoriu aplicabil justiţiabililor aflaţi în situaţii juridice asemănătoare, încălcând cerinţa de previzibilitate a legii. Se mai arată că există o practică neunitară în ceea ce priveşte executarea silită a titlului executoriu al altuia, dar în folos propriu. Problema apare atunci când cel care solicită executarea silită nu are mandat pentru punerea în executare a titlului executoriu al altuia, dar a achiziţionat creanţa printr-un contract de cesiune şi acţionează în interes propriu. Se mai arată că textele legale criticate au permis pronunţarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, a unei interpretări cu depăşirea competenţelor legale, adăugând nepermis la lege. 15. Judecătoria Răcari apreciază că respectivele critici de neconstituţionalitate privesc modul de interpretare a dispoziţiilor legale de către instanţele judecătoreşti, şi nu vicii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale invocate. 16. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 124 din Constituţie, inadmisibilitate ce nu poate fi reţinută de instanţă în procedura de filtru, ci doar de către instanţa de contencios constituţional. 17. Astfel, contestatorul critică interpretarea şi aplicarea date de către instanţele naţionale unei norme, subliniind tratamentul discriminatoriu cauzat de practica neunitară. Prin raportare la prevederile art. 126 din Constituţie, această atribuţie intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti. 18. În ceea ce priveşte criticarea textului legislativ prin raportare la Constituţie, pentru lipsa de previzibilitate a legii, instanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, articolul criticat îndeplineşte cerinţa de previzibilitate a legii, indicând în mod clar faptul că executarea silită poate fi demarată doar în temeiul unui titlu executoriu. Mai departe, identificarea titlului executoriu şi verificarea dacă, potrivit legii, înscrisul care a stat la baza demarării executării silite reprezintă titlu executoriu se circumscriu atribuţiilor instanţei. 19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare: „Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.“ 23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate prevederile legale criticate încalcă normele constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind principiul egalităţii în faţa legii, precum şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în cauza de faţă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate solicită, în realitate, confirmarea de către instanţa de contencios constituţional a faptului că interpretarea normelor aplicabile litigiului trebuie să fie în sensul în care titularul unei cesiuni de creanţă nu o poate valorifica pe calea executării silite. 25. Or, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Aşadar, interpretarea şi aplicarea normelor la litigiul dedus judecăţii reprezintă atribuţia instanţelor de judecată, iar pentru determinarea înţelesului acestora există instituţia recursului în interesul legii sau instituţia hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 26. De altfel, normele de procedură criticate vizează doar formalităţile de executare propriu-zise, iar nu calitatea înscrisului de a constitui titlu executoriu, aceasta presupunând o evaluare prin prisma normelor de drept substanţial. În consecinţă, de lămurirea acestei probleme depinde soluţionarea pe fond a cauzei. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 632 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Gilda Dumitrescu în Dosarul nr. 4.444/284/2017 al Judecătoriei Răcari şi de Ştefan Ionuţ Amzoiu în Dosarul nr. 1.258/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Răcari şi Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
