Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Simona Babici-Gheorghe, în Dosarul nr. 5.453/83/2013 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 266 D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la cele reţinute în Deciziile Curţii Constituţionale nr. 653 din 17 octombrie 2017 şi nr. 207 din 17 aprilie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 446/CA/2016 - R, pronunţată în Dosarul nr. 5.453/83/2013/a1 – R, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost invocată de Simona Babici-Gheorghe, într-o cauză având ca obiect anularea unui ordin al prefectului, de eliberare a autorului din funcţia de conducere deţinută, ordin emis în temeiul art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 şi art. 48 lit. a) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 600/2005. Se mai reţine faptul că Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionalitate cu excepţia de neconstituţionalitate, însă, recursul formulat, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, a fost admis de către Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care a sesizat Curtea Constituţională. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că poliţistul este funcţionar public cu statut special, învestit cu exerciţiul autorităţii publice, astfel încât statutul său cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă. Eliberarea din funcţia publică, în cazul acestuia, ca aplicare a sancţiunii trecerii într-o funcţie inferioară, este o modalitate de modificare a raportului de serviciu. De aceea, modificarea raportului de serviciu, prin eliberarea din funcţia publică, trebuie reglementată prin lege organică. Delegarea către un membru al Guvernului a atribuţiilor de a stabili aceste norme, de a individualiza cazurile care atrag eliberarea din funcţie şi de a desemna persoanele care au competenţe în acest sens, prin acte administrative, aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (5) şi art. 73 alin. (3) lit. j) şi p) din Constituţie. 6. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, pentru aceleaşi considerente pe care s-au întemeiat deciziile Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014 şi nr. 637 din 13 octombrie 2015. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, pentru considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 392 din 2 iulie 2014. 9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 sunt neconstituţionale făcând referire la Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de Ministerul Afacerilor Interne, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 133/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 27 iunie 2011, având următorul cuprins: „Competenţele emiterii actelor administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.“ 13. Cu privire la denumirea actuală a autorităţii administraţiei publice centrale, la care face referire art. 22 alin. (7), din Legea nr. 360/2002, Curtea observă că, în prezent, funcţionează Ministerul Afacerilor Interne, înfiinţat prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013. 14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), referitor la statul român, alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5), potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit căruia statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică, şi lit. p) referitor la regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra unor critici similare prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 18 iulie 2017, paragrafele 40-42, şi Decizia nr. 653 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.002 din 18 decembrie 2017, paragraful 33. 16. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, din perspectiva respectării cerinţelor de calitate şi previzibilitate ale legii, Curtea a observat că aceasta nu poate fi reţinută. Astfel, termenul „competenţe“ cuprins în art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 are un înţeles clar, respectiv „persoană competentă“, care emite actele administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului. 17. Referitor la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora prin lege organică se reglementează statutul funcţionarilor publici şi lit. p) referitor la regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, Curtea a constatat că desemnarea prin ordin a persoanelor competente să decidă asupra naşterii, modificării, suspendării şi încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului nu constituie un „element esenţial“ al respectivelor raporturi, în sensul celor reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 18. Totodată, Curtea a reţinut că nu este încălcat nici art. 1 alin. (4) din Constituţie, privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, deoarece desemnarea persoanei respective se poate face prin ordin al ministrului, cu obligaţia respectării art. 77 şi 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. Potrivit acestora, ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, iar acestea trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora. 19. De altfel, în prezenta cauză, Curtea observă că autorul excepţiei critică, în principal, eliberarea din funcţia publică de conducere, ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare, fără a identifica, însă, textele de lege ce au constituit temeiul acesteia. Or, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte identificarea textelor de lege criticate. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Simona Babici-Gheorghe în Dosarul nr. 5.453/83/2013 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
