Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Fabian Niculae │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea E.ON Distribuţie România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.530/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 408D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepţiei domnul avocat Toader Ciprian din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), doamna consilier juridic Andreea Dobrican, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a comunicat noua sa denumire, respectiv Delgaz Grid - S.A., depunând la dosar documente justificative. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Se arată că textul legal criticat este lipsit de claritate şi previzibilitate, ceea ce lipseşte pe destinatarul său de posibilitatea de a-şi adapta în mod corespunzător conduita. Aceste dispoziţii creează posibilitatea unui abuz din partea autorităţii de control. 5. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului A.N.R.E., care solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, astfel cum reiese din Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016. Acesta arată că autoritatea de reglementare emite licenţe care au asociate anumite condiţii de utilizare, iar atunci când se elaborează acte normative noi în domeniu, toţi operatorii de pe piaţă participă la consultări. Se mai arată că pentru a se putea imputa unei persoane consumul în sistem pauşal de energie electrică trebuie să existe o hotărâre judecătorească de natură să stabilească vinovăţia acelei persoane, altfel se poate ajunge la un abuz de drept. În consecinţă, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 6. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate prin Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 4 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 11.530/320/2015, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea „E.ON Distribuţie România“ - S.A. din Bucureşti, actuală „Delgaz Grid“ - S.A. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul legalităţii şi securităţii juridice, astfel cum acest principiu a fost interpretat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi în cea a Curţii Constituţionale. Aceste prevederi legale stabilesc o contravenţie într-un mod general, ambiguu şi imprecis, nefiind precizată în mod clar încălcarea cărei obligaţii a titularului de licenţă din condiţiile de valabilitate asociate licenţei emise de către A.N.R.E. ar constitui contravenţie şi ar atrage, ca urmare, răspunderea contravenţională a acestui titular. Astfel, dispoziţiile legale criticate sunt lipsite de previzibilitate şi accesibilitate. 9. Se arată că, profitând de caracterul general, neclar/imprecis şi neprevizibil al normei, A.N.R.E. are posibilitatea de a considera, în mod excesiv şi arbitrar, ca reprezentând contravenţie nerespectarea oricărei obligaţii din licenţa de furnizare prin trimiterea făcută în această licenţă la normativele, prescripţiile, standardele şi alte acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice. De aici rezultă că nerespectarea oricărei dispoziţii normative ar putea reprezenta o contravenţie, cu consecinţa aplicării de sancţiuni contravenţionale titularilor de licenţă. Astfel, autoarea excepţiei arată că a fost sancţionată contravenţional pentru că a stabilit în sistem pauşal, în baza unei note de constatare proprii, o anumită cantitate de energie electrică de recuperat ca urmare a unei intervenţii neautorizate asupra instalaţiilor dintr-un imobil. 10. Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă apreciază că „dispoziţia legală contestată ridică semne de întrebare cu privire la previzibilitatea acesteia“. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată că fapta calificată de lege ca şi contravenţie trebuie în mod necesar să aibă elementul material prevăzut în lege, fără ca pentru a fi determinat acest element material, destinatarii legii şi organele de control să fie nevoite să recurgă la acte de nivel secundar care intră în vigoare ulterior intrării în vigoare a legii care prevede contravenţia sau în acte administrative individuale (respectiv, licenţe în cazul de faţă). 13. Este adevărat că, potrivit art. 13 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 123/2012, titularii de licenţe sunt obligaţi să respecte condiţiile licenţei, însă legiuitorul trebuie să redacteze norme legale contravenţionale care să îndeplinească o cerinţă esenţială de calitate, respectiv să cuprindă elementul material al contravenţiei, adică fapta în concret care constituie comportamentul pe care destinatarii legii trebuie să îl aibă prefigurat ca fiind interzis. Desigur că titularii trebuie sa respecte condiţiile actului administrativ individual - licenţa -, însă acest principiu nu poate fi utilizat de către legiuitor pentru a omite reglementarea faptelor care constituie contravenţie în cadrul legii energiei. Guvernul arată că licenţa se emite în toate cazurile pe baza unor dispoziţii legale exprese care stabilesc condiţiile şi obligaţiile pe care trebuie să le respecte titularul. 14. Guvernul mai indică jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 363 din 7 mai 2015. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, dispoziţii care au următorul cuprins: „(1) Constituie contravenţii următoarele fapte: (…) 4. nerespectarea condiţiilor de valabilitate asociate licenţelor/atestatelor/autorizaţiilor emise de ANRE;“. 18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii în componenta sa privind claritatea şi previzibilitatea legii, în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului. De asemenea, se arată că este încălcat art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale atacate, prin raportare la critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 12 ianuarie 2017, Curtea Constituţională a reţinut că piaţa energiei electrice este o piaţă reglementată, autoritatea competentă să verifice respectarea prevederilor legale fiind Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.). Accesul pe piaţa energiei electrice în calitate de furnizor şi distribuitor presupune respectarea anumitor condiţii legale, autoritatea competentă fiind îndrituită, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, să reglementeze în mod detaliat aceste condiţii. Astfel, potrivit acestui text legal, „Procedura de acordare, modificare, suspendare şi retragere a autorizaţiilor şi licenţelor, termenele şi condiţiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanţii şi altele asemenea, diferenţiate pe categorii de capacităţi şi activităţi supuse autorizării, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE.“ 20. Aşadar, odată cu acordarea licenţei sunt prevăzute expres drepturile şi obligaţiile titularului de licenţă. Textul legal criticat permite, prin intermediul modului în care sunt redactate condiţiile asociate unei licenţe, raportarea şi la textele legale care nu sunt expres individualizate, dar individualizabile de către un profesionist care activează în domeniul energiei electrice. Condiţiile menţionate precizează că pe toată durata de valabilitate a licenţei titularul licenţei va respecta prevederile legii, ale condiţiilor asociate licenţei, precum şi modificările aduse ulterior acesteia de autoritatea competentă. 21. Cu alte cuvinte, Curtea a apreciat că art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012 nu prezintă niciun viciu de neconstituţionalitate, el nu se referă la condiţiile generale de acordare a licenţei, ci la condiţii concrete aplicabile titularului licenţei, textul legal nefolosind expresia „condiţii generale“. Faptul că în cadrul condiţiilor concrete (care însoţesc licenţa) sunt incluse, în fapt, atât prevederi cu caracter general, cât şi cu caracter specific, precum şi modul de raportare la acestea a organelor constatatoare este mai degrabă o problemă de legalitate decât de constituţionalitate. 22. De altfel, art. 93 din Legea nr. 123/2012 conţine şi alte dispoziţii care fac trimitere la necesitatea respectării reglementărilor tehnice şi sau comerciale emise de A.N.R.E. (punctele 5, 22, 25, 26, 37 şi 44), având în vedere domeniul tehnic specific al energiei electrice. 23. Curtea a mai reţinut şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, a statuat că semnificaţia noţiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conţinutul normei juridice despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă şi cu profesioniştii, obişnuiţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea activităţii lor. Astfel, se poate aştepta ca aceşti profesionişti să acorde o atenţie specială evaluării riscurilor pe care această activitate le prezintă. 24. Raportat la situaţia dedusă judecăţii sale, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost sancţionată contravenţional de către A.N.R.E. cu amendă în cuantum total de 8.000 de lei, pentru săvârşirea contravenţiei reglementate de art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012, coroborată cu încălcarea de către petentă a prevederilor art. 80 alin. (2) pct. (iv) din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul A.N.R.E. nr. 64/2014. S-a reţinut în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei faptul că, la data de 4 august 2014, autoarea excepţiei a stabilit în sistem pauşal, în baza unei note proprii de constatare, cantitatea de 27.512 kWh, reprezentând energie electrică de recuperat ca urmare a unei intervenţii neautorizate asupra instalaţiilor la imobilul aparţinând unui particular. În urma acestei constatări, autoarea excepţiei a transmis către furnizorul E.ON Energie România - S.A. să factureze această cantitate, întocmindu-se factura din 23 septembrie 2014 în valoare de 18.545,17 lei reprezentând cantitatea de energie amintită. 25. Prevederile art. 80 alin. (2) pct. (iv) din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul A.N.R.E. nr. 64/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 23 iulie 2014 aveau la data săvârşirii contravenţiei următorul conţinut: „(2) Stabilirea consumului de energie electrică în sistem pauşal este permisă doar în următoarele situaţii: (…) (iv) în cazul sustragerii de energie electrică.“ 26. Ulterior, prin art. 2 al Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 121/2015 pentru aprobarea Procedurii privind determinarea consumului de energie electrică în caz de înregistrare eronată şi în sistem pauşal şi pentru modificarea art. 80 din Regulamentul de furnizare la clienţii finali, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 64/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 6 august 2015, art. 80 are, în prezent, următoarea formulare: "(1) În situaţiile în care consumul de energie electrică nu poate fi determinat prin măsurare, acesta se stabileşte în sistem pauşal în conformitate cu procedura specifică aprobată de ANRE.(2) Stabilirea consumului de energie electrică în sistem pauşal este permisă doar în următoarele situaţii: (i) pentru clienţii finali temporari, cu durată de existenţă mai mică de 6 luni, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare; (ii) pentru locuri de consum cu puteri absorbite sub 100 W, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare; (iii) în cazul defectării grupurilor de măsurare, în condiţiile stabilite în procedura prevăzută la art. 101.(3) Procedura prevăzută la alin. (1) poate fi utilizată la stabilirea prejudiciului în cazurile de suspiciune de sustragere de energie electrică, exclusiv ca mod de calcul în speţele deduse soluţionării instanţelor judecătoreşti." 27. Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine că, în accepţiunea art. 80 alin. (2) pct. (iv) atât în varianta redacţională iniţială, cât şi cea modificată ulterior prin Ordinul nr. 121/2015 menţionat la paragraful 26, stabilirea consumului de energie electrică în sistem pauşal era permisă consecutiv constatării printr-o hotărâre judecătorească a sustragerii de energie electrică, adică a săvârşirii unei fapte penale. Potrivit art. 228 din Codul penal: "(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şil însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) Fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei persoane.(3) Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel de energie care are valoare economică." 28. Aşadar, cu excepţia cazului când o persoană recunoaşte sustragerea de energie electrică, stabilirea vinovăţiei în celelalte cazuri se poate face numai prin hotărâre judecătorească. 29. Sustragerea de energie electrică nu poate fi considerată decât furt în sensul art. 228 din Codul penal, iar potrivit art. 126 alin. (1) „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.“ Prin urmare, stabilirea vinovăţiei nu se poate face decât prin hotărâre judecătorească, cu indicarea prejudiciului ce urmează a fi reparat de către persoana găsită vinovată. 30. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii în componenta sa privind claritatea şi previzibilitatea legii, a art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi nici a art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „E.ON Distribuţie România“ - S.A., actuală „Delgaz Grid“ - S.A., în Dosarul nr. 11.530/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş şi constată că prevederile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 mai 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
