Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepţie ridicată de Nicu Beştelei în Dosarul nr. 1.195/2/2023 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.098D/2023. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.112D/2023-nr. 2.114D/2023, nr. 2.135D/2023, nr. 2.169D/2023, nr. 2.393D/2023, nr. 2.414D/2023, nr. 2.513D/2023, nr. 2.570D/2023, nr. 2.726D/2023, nr. 2.816D/2023, nr. 2.848D/2023-nr. 2.851D/2023, nr. 2.936D/2023-nr. 2.938D/2023, nr. 3.073D/2023, nr. 3.103D/2023, nr. 3.143D/2023, nr. 3.234D/2023, nr. 3.235D/2023, nr. 3.262D/2023, nr. 3.263D/2023, nr. 3.291D/2023, nr. 3.340D/2023, nr. 3.341D/2023, nr. 3.434D/2023, nr. 3.435D/2023, nr. 3.553D/2023, nr. 45D/2024-nr. 47D/2024, nr. 72D/2024, nr. 73D/2024, nr. 113D/2024, nr. 114D/2024, nr. 201D/2024-nr. 203D/2024, nr. 296D/2024, nr. 297D/2024, nr. 395D/2024-nr. 397D/2024, nr. 439D/2024, nr. 440D/2024, nr. 537D/2024–nr. 539D/2024, nr. 558D/2024, nr. 559D/2024, nr. 628D/2024, nr. 715D/2024, nr. 753D/2024, nr. 889D/2024, nr. 890D/2024, nr. 927D/2024, nr. 944D/2024, nr. 945D/2024, nr. 1.278D/2024, nr. 1.298D/2024, nr. 1.324D/2024, nr. 1.377D/2024, nr. 1.378D/2024, nr. 1.406D/2024, nr. 1.539D/2024, nr. 1.587D/2024-nr. 1.590/2024 şi nr. 1.607D/2024, care vizează excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepţii ridicate în dosare ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi secţiile a VIII-a şi a IX-a contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal răspunde Dumitru Badea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul nr. 440D/2024, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea cauzelor. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate prezent şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.112D/2023-nr. 2.114D/2023, nr. 2.135D/2023, nr. 2169D/2023, nr. 2.393D/2023, nr. 2.414D/2023, nr. 2.513D/2023, nr. 2.570D/2023, nr. 2.726D/2023, nr. 2.816D/2023, nr. 2.848D/2023-nr. 2.851D/2023, nr. 2.936D/2023-nr. 2.938D/ 2023, nr. 3.073D/2023, nr. 3.103D/2023, nr. 3.143D/2023, nr. 3.234D/2023, nr. 3.235D/2023, nr. 3.262D/2023, nr. 3.263D/2023, nr. 3.291D/2023, nr. 3.340D/2023, nr. 3.341D/2023, nr. 3.434D/2023, nr. 3.435D/2023, nr. 3.553D/2023, nr. 45D/2024-nr. 47D/2024, nr. 72D/2024, nr. 73D/2024, nr. 113D/2024, nr. 114D/2024, nr. 201D/2024–nr. 203D/2024, nr. 296D/2024, nr. 297D/2024, nr. 395D/2024–nr. 397D/2024, nr. 439D/2024, nr. 440D/2024, nr. 537D/2024–nr. 539D/2024, nr. 558D/2024, nr. 559D/2024, nr. 628D/2024, nr. 715D/2024, nr. 753D/2024, nr. 889D/2024, nr. 890D/2024, nr. 927/2024, nr. 944D/2024, nr. 945D/2024, nr. 1.278D/2024, nr. 1.298D/2024, nr. 1.324D/2024, nr. 1.377D/2024, nr. 1.378D/2024, nr. 1.406D/2024, nr. 1.539D/2024, nr. 1.587D/2024-nr. 1.590/2024 şi nr. 1.607D/2024 la Dosarul nr. 2.098D/2023, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care solicită instanţei constituţionale admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a excepţiilor formulate, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 723 din 12 decembrie 2023. Arată că avizul Consiliului Legislativ a fost emis în aceeaşi zi în care a fost solicitat, este un aviz favorabil, iar lipsa lui la data adoptării ordonanţei de urgenţă nu a produs nicio vătămare a vreunui drept constituţional. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 11 iulie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.195/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicu Beştelei şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.098D/2023. 9. Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.199/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mariana Lungu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.112D/2023. 10. Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.188/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dumitru Toma şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.113D/2023. 11. Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.134/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Niculae Savu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.114D/2023. 12. Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.336/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Costel Diaconu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.135D/2023. 13. Prin Încheierea din 19 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 18.609/3/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile Păun şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.169D/2023. 14. Prin Încheierea din 21 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 240/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Stelian Batrînache şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.393D/2023. 15. Prin Încheierea din 22 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 346/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Maria Ancu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.414D/2023. 16. Prin Încheierea din 21 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.640/122/2021, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Romică Zamfir şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.513D/2023. 17. Prin Încheierea din 5 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 333/123/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mircea David şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.570D/2023. 18. Prin Încheierea din 10 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 276/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ionel Butoi Popescu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.726D/2023. 19. Prin Încheierea din 12 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.149/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mandica Călin şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.816D/2023. 20. Prin Încheierea din 24 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 302/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Carmen Florentina Stoica şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.848D/2023. 21. Prin Încheierea din 24 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 321/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Niculae Berbec şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.849D/2023. 22. Prin Încheierea din 24 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 361/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Laurenţiu Bratu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.850D/2023. 23. Prin Încheierea din 24 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 398/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Alexandru Pantaze şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.851D/2023. 24. Prin Încheierea din 11 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 404/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de George Brătan şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.936D/2023. 25. Prin Încheierea din 25 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.197/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Petrică Păune şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.937D/2023. 26. Prin Încheierea din 25 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.532/3/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mihai Albu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.938D/2023. 27. Prin Încheierea din 17 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.170/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Victor Marian Nenciu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.073D/2023. 28. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 415/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion Muscalu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.103D/2023. 29. Prin Încheierea din 25 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 241/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Iulian Avram şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.143D/2023. 30. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 242/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Voicu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.234D/2023. 31. Prin Încheierea din 21 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.208/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae Neiculescu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.235D/2023. 32. Prin Încheierea din 13 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.658/3/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Maria Sanda Dobrica şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.262D/2023. 33. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 433/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Silviu Calotă şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.263D/2023. 34. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 236/116/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de George Viorel Chiru şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.291D/2023. 35. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 254/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mariean Beianu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.340D/2023. 36. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 539/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe Tănase şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.341D/2023. 37. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 243/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion Chelu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.434D/2023. 38. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 345/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dumitru Safta şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.435D/2023. 39. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 330/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lucian Bijan şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.553D/2023. 40. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.200/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marin Neagu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 45D/2024. 41. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.246/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Doru Rogobete şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 46D/2024. 42. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.795/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion Popescu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 47D/2024. 43. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 395/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile Crusmac şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 72D/2024. 44. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.203/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Petrache Stănel Ciorăşteanu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 73D/2024. 45. Prin Încheierea din 7 decembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.430/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ilie Dobre şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 113D/2024. 46. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.760/3/2023*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Corneliu Aprodu şi alţii, prin Asociaţia cadrelor militare în rezervă şi în retragere din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 114D/2024. 47. Prin Încheierea din 30 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.099/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Paul Barbu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 201D/2024. 48. Prin Încheierea din 30 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.242/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Titi Andrei şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 202D/2024. 49. Prin Încheierea din 30 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.253/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de George Gabriel Mîndrilă şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 203D/2024. 50. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 379/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghiţă Stoinişteanu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 296D/2024. 51. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 7.518/299/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Viorel Codău şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 297D/2024. 52. Prin Încheierea din 26 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 287/87/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Stănică Florea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 395D/2024. 53. Prin Încheierea din 8 decembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 370/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Claudia Gogoneaţă şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 396D/2024. 54. Prin Încheierea din 8 decembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 428/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ştefan Cristinel Stanimir şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 397D/2024. 55. Prin Încheierea din 1 februarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 700/93/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae Moroşanu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 439D/2024. 56. Prin Încheierea din 16 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.709/3/2023*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dumitru Badea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 440D/2024. 57. Prin Încheierea din 15 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 3.269/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Merişor Barbu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 537D/2024. 58. Prin Încheierea din 28 decembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 4.289/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mihail Daniel Fifiiţă şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 538D/2024. 59. Prin Încheierea din 28 decembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.550/3/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Simona Filfae şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 539D/2024. 60. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.663/3/2023*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Ionescu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 558D/2024. 61. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 494/93/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Tiberiu Demeter şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 559D/2024. 62. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.074/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florin Laurenţiu Matei şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 628D/2024. 63. Prin Încheierea din 9 februarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.895/3/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lucian Augustin Dragnea şi Edward Radu Horotan şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 715D/2024. 64. Prin Încheierea din 27 februarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 509/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adi Nicolae Ciochirdel şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 753D/2024. 65. Prin Încheierea din 1 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 293/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Aurel Popescu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 889D/2024. 66. Prin Încheierea din 1 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 363/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dănuţ Răducu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 890D/2024. 67. Prin Încheierea din 12 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 396/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marius Adrian Melencu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 927D/2024. 68. Prin Încheierea din 9 februarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 699/93/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ionel Cioplea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 944D/2024. 69. Prin Încheierea din 12 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.297/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Bălănescu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 945D/2024. 70. Prin Încheierea din 27 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.069/3/2023/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de George Gabriel Trandafir şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.278D/2024. 71. Prin Încheierea din 11 aprilie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 334/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florica Sava şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.298D/2024. 72. Prin Încheierea din 9 aprilie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.522/3/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mariana Burciu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.324D/2024. 73. Prin Încheierea din 9 aprilie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 390/93/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Viorel Popescu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.377D/2024. 74. Prin Încheierea din 9 aprilie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 19.582/3/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Georgel Costea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.378D/2024. 75. Prin Decizia nr. 1.627 din 2 aprilie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 13.353/3/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cătălin Silviu Dumistrăcel şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.406D/2024. 76. Prin Încheierea din 13 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.231/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florin Daniel Stavre şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.539D/2024. 77. Prin Încheierea din 7 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 306/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mircea Chiţu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.587D/2024. 78. Prin Încheierea din 7 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 312/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Virgiliu Panea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.588D/2024. 79. Prin Încheierea din 10 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.227/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marian Ghiţă şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.589D/2024. 80. Prin Încheierea din 15 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.651/3/2023*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cezar Marius Pantea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.590D/2024. 81. Prin Încheierea din 21 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 263/122/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion Mimiş şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.607D/2024. 82. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia invocă, deopotrivă, critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă, după cum urmează. 83. Autorii susţin că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ, care a fost solicitat doar ulterior de către Guvern. Din acest motiv, apreciază autorii excepţiei, s-au încălcat prevederile art. 79 alin. (1) din Constituţie, ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ şi ale art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În susţinerea acestei argumentări invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 140 din 13 martie 2019, paragraful 80, nr. 221 din 2 iunie 2020, paragrafele 64-67, şi nr. 229 din 2 iunie 2020, paragrafele 52 şi 53, prin care s-a statuat că, pentru a nu se compromite rolul Consiliului Legislativ, avizul acestuia trebuie solicitat anterior emiterii ordonanţei de urgenţă. În finalul expunerii acestei critici, autorii excepţiei arată că instanţa constituţională nu a mai soluţionat, până în prezent, o critică similară care să vizeze modul de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 84. Autorii excepţiei susţin că sunt încălcate dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Constituţie, care interzic adoptarea ordonanţelor de urgenţă, inferioare ca forţă juridică, în domeniul legilor organice, precum şi dispoziţiile art. 102 din Constituţie cu privire la rolul Guvernului, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în scopul înlăturării unei anumite opţiuni legislative a Parlamentului. De asemenea, autorii consideră că sunt nesocotite şi dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, deoarece pensiile sunt subsumabile protecţiei sociale, materie care trebuie reglementată prin lege organică, iar măsura criticată prin prezenta excepţie a fost adoptată prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului. 85. De asemenea, autorii susţin încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, pentru că nu este motivată urgenţa măsurii criticate, precum şi a art. 115 alin. (6) din Constituţie, pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie. Astfel, inechitatea la care face referire Guvernul în preambulul actului normativ ar fi trebuit remediată nu prin adoptarea măsurii criticate, ci prin creşterea tuturor celorlalte pensii. Justificarea măsurii criticate prin raportare la egalitatea de tratament dintre pensiile de serviciu şi cele din sistemul de asigurări sociale nu este legitimă, având în vedere că, obiectiv vorbind, cele două categorii de pensionari se află în situaţii diferite, întrucât pensiile lor sunt plătite de la bugetul de stat, respectiv de la bugetul asigurărilor sociale de stat. În sprijinul acestui raţionament, autorii critică textul notei de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în sensul că sunt greşite susţinerea potrivit căreia toate pensiile de serviciu se calculează în mod similar, adică 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de înscriere la pensia de serviciu, precum şi susţinerea referitoare la actualizarea anuală a pensiilor de serviciu ale militarilor în raport cu salariile militarilor aflaţi în activitate, neexistând o asemenea prevedere în art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, anterior modificării aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Lipsa urgenţei adoptării actului normativ criticat este dovedită de faptul că, deşi a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 7 august 2017, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a intrat în vigoare la 15 septembrie 2017. 86. În sprijinul susţinerii referitoare la încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, autorii excepţiei invocă, pe larg, considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, interpretând această jurisprudenţă (de exemplu, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018) în sensul că Parlamentului, şi nu Guvernului, îi este atribuită în mod exclusiv competenţa de a adopta reglementări în materia dreptului fundamental la pensie, inclusiv reglementările vizate de Legea nr. 223/2015. Prin acţiunea normativă criticată, prin care, în mod implicit, se elimină sporul aplicabil şi poliţiştilor, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege organică, Guvernul a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, expres reglementat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. 87. De asemenea, autorii excepţiei precizează că actul normativ criticat se situează într-o contradicţie flagrantă cu actul normativ pe care îl modifică, fiind astfel încălcat principiul stabilităţii raporturilor juridice. Arată că adoptarea Legii nr. 149/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, prin care sporul aferent semnului onorific a fost acordat şi soldaţilor şi gradaţilor, reprezintă un temei care susţine concluzia că intenţia legiuitorului a fost de majorare a pensiei nete cu sporul respectiv. Standardele de calitate a legii includ stabilitatea şi durabilitatea raporturilor juridice, precum şi seriozitatea organelor legislative ale statului, or, aceste aspecte au fost ignorate prin reglementarea criticată prin prezenta excepţie, astfel că pensionarul militar nu are posibilitatea să îşi adapteze conduita şi nu are reprezentarea corectă a derulării procedurii de pensionare şi nici a condiţiilor de recalculare a pensiei. 88. În continuare, autorii precizează că prevederile criticate îi discriminează pe cei care se pensionează ulterior intrării în vigoare a acestora faţă de cei pensionaţi anterior acesteia, care au o pensie mult mai mare, respectiv egală cu media salariilor brute. Astfel, ambele categorii de persoane se află în aceeaşi situaţie, respectiv au desfăşurat activităţi în condiţii similare. Prin urmare, criteriul diferenţierii impuse de data pensionării este arbitrar, neţinând seama de asemănările obiective dintre cele două categorii de persoane. Sunt evocate şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la discriminare, prevederi din dreptul Uniunii Europene referitoare la principiul egalităţii de tratament care au prioritate de aplicare faţă de dreptul intern, precum şi art. 2 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. În plus, susţin că măsura discriminatorie încalcă şi principiul prevăzut la art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015, principiu care vizează recunoştinţa faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei. De asemenea, se încalcă şi dreptul la pensie al celor pensionaţi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, deoarece suma scăzută ca urmare a plafonării de 85% nu este un impozit şi nu există nicio altă raţiune legală de natură să justifice această scădere. 89. Mai mult, titularii pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 sunt discriminaţi faţă de alţi titulari ai unor asemenea pensii, cărora pensia netă nu le-a fost diminuată, cum sunt magistraţii, deşi sunt supuşi unor interdicţii similare. Întrucât pensiile poliţiştilor sunt, alături de cele ale cadrelor militare, reglementate prin Legea nr. 223/2015, acestea trebuie să se bucure de acelaşi regim constituţional recunoscut pensiilor cadrelor militare prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000. 90. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile criticate încalcă şi dreptul de proprietate privată, având în vedere că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie este asimilat unui bun, în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, sporul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare reprezintă o motivaţie serioasă pentru urmarea carierei militare, iar la momentul decorării, dreptul la acest spor dobândeşte un caracter patrimonial care face obiectul unei speranţe legitime cu privire la primirea lui. Or, reducerea sau neacordarea lui reprezintă o veritabilă expropriere. Scăderea pensiei nete cu aproximativ 35% ca urmare a plafonării impuse de măsura criticată nu este rezonabilă şi proporţională, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente, iar diminuarea este atât de consistentă, încât nu poate fi justificată prin principiul solidarităţii sociale. 91. În concluzie, autorii excepţiilor de neconstituţionalitate solicită admiterea criticilor formulate şi constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. 92. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi secţiile a VIII-a şi a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 2.098D/2023, nr. 2.169D/2023, nr. 2.936D/2023-nr. 2.938D/2023, nr. 3.073D/2023, nr. 3.103D/2023, nr. 3.143D/2023, nr. 3.553D/2023, nr. 45D/2024-nr. 47D/2024 şi nr. 1.539D/2024, apreciază că excepţia este întemeiată prin raportare la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă invocate, dar şi la jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 95 din 1 martie 2018 şi nr. 50 din 15 februarie 2022, fiind încălcate exigenţele constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ şi ale art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale. 93. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi secţiile a VIII-a şi a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 2.393D/2023, nr. 2.414D/2023, nr. 2.513D/2023, nr. 2.570D/2023, nr. 3.234D/2023, nr. 3.263D/2023, nr. 3.434D/2023, nr. 3.435D/2023, nr. 72D/2024, nr. 73D/2024, nr. 201D/2024-nr. 203D/2024, nr. 296D/2024, nr. 297D/2024, nr. 439D/2024, nr. 537D/2024-nr. 539D/2024, nr. 715D/2024, nr. 1.298D/2024, nr. 1.587D/2024, nr. 1.588D/2024 şi nr. 1.607D/2024, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu a formulat o opinie cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, instanţa motivând, pe de o parte, că exprimarea unui punct de vedere referitor la acest incident procedural este obligatorie doar dacă excepţia este invocată din oficiu de instanţa judecătorească şi, pe de altă parte, că ar echivala cu o antepronunţare în cauză. 94. În celelalte dosare ale Curţii Constituţionale, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi secţiile a VIII-a şi a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa instanţei constituţionale în materia reglementată. 95. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 96. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 97. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 98. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, precum şi dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care au următorul conţinut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins: "l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare." 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată." 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei." 99. Prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, pot fi supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost ridicată în prezentele cauze, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 100. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind statul român şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 44 alin. (1) - (3) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea legilor organice, art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, art. 102 alin. (1) şi (2) privind rolul şi structura Guvernului, art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea legislativă şi în art. 147 alin. (4) referitor la efectele deciziilor Curţii Constituţionale. 101. Examinând excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă în raport cu art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. p), art. 102 alin. (1) şi (2) şi art. 115 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 56-58, referitor la competenţa Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, a reţinut că actul normativ criticat este o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern, în temeiul art. 115 alin. (4) - (6) din Constituţie, iar nu o ordonanţă simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1) - (3) din Constituţie. Totodată, Curtea reţine că, spre deosebire de ordonanţa simplă, ordonanţa de urgenţă a Guvernului poate reglementa şi în domenii care aparţin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepţiei privind reglementarea unor modificări şi completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sunt neîntemeiate. 102. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 103. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă în raport cu art. 16 alin. (1) şi (2), art. 44 şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, precitată, paragrafele 61-66, Curtea Constituţională a răspuns unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză. Astfel, Curtea a statuat, cu referire la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public, nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca fiind relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie. 104. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 44 din Legea fundamentală, Curtea a reţinut că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei), art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituţională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiţii, nu se încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată. 105. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea Constituţională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. 106. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. 107. Cu referire la critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la art. 79 alin. (1) din Constituţie, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, Curtea a reţinut că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituţie ca normă de referinţă în cadrul controlului concret de constituţionalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existenţa unei relaţii directe între afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituţionalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituţie. Astfel, în evaluarea constituţionalităţii actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale invocate şi, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigenţele art. 79 alin. (1) din Constituţie. Aşadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituţie nu poate fi invocat şi analizat pentru că ar deveni standard de referinţă de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) şi numai în situaţia unui răspuns afirmativ se vor constata incidenţa acestui din urmă text şi, evident, încălcarea sa. Aşadar, în cadrul controlului concret de constituţionalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituţie reprezintă un standard de constituţionalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituţională. Aşa fiind, întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale, Curtea a reţinut că art. 79 alin. (1) din Constituţie nu este incident în cauză. 108. De asemenea, întrucât în urma analizei criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă rezultă că nu au fost afectate niciun drept şi nicio libertate fundamentală, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituţie este neîntemeiată. 109. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile nr. 844 din 14 decembrie 2021 şi nr. 723 din 12 decembrie 2023 îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 110. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicu Beştelei, Mariana Lungu, Dumitru Toma, Niculae Savu, Costel Diaconu, Vasile Păun, Stelian Batrînache, Maria Ancu, Romică Zamfir, Mircea David, Ionel Butoi Popescu, Mandica Călin, Carmen Florentina Stoica, Niculae Berbec, Laurenţiu Bratu, Alexandru Pantaze, George Brătan, Petrică Păune, Mihai Albu, Victor Marian Nenciu, Ion Muscalu, Iulian Avram, Adrian Voicu, Nicolae Neiculescu, Maria Sanda Dobrica, Silviu Calotă, George Viorel Chiru, Mariean Beianu, Gheorghe Tănase, Ion Chelu, Dumitru Safta, Lucian Bijan, Marin Neagu, Doru Rogobete, Ion Popescu, Vasile Crusmac, Petrache Stănel Ciorăşteanu, Ilie Dobre, Corneliu Aprodu şi alţii, prin Asociaţia cadrelor militare în rezervă şi în retragere din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Paul Barbu, Titi Andrei, George Gabriel Mîndrilă, Gheorghiţă Stoinişteanu, Viorel Codău, Stănică Florea, Claudia Gogoneaţă, Ştefan Cristinel Stanimir, Nicolae Moroşanu, Dumitru Badea, Merişor Barbu, Mihail Daniel Fifiiţă, Simona Filfae, Elena Ionescu, Tiberiu Demeter, Florin Laurenţiu Matei, Lucian Augustin Dragnea şi Edward Radu Horotan, Adi Nicolae Ciochirdel, Aurel Popescu, Dănuţ Răducu, Marius Adrian Melencu, Ionel Cioplea, Constantin Bălănescu, George Gabriel Trandafir, Florica Sava, Mariana Burciu, Viorel Popescu, Georgel Costea, Cătălin Silviu Dumistrăcel, Florin Daniel Stavre, Mircea Chiţu, Virgiliu Panea, Marian Ghiţă, Cezar Marius Pantea şi de Ion Mimiş şi constată că dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi secţiile a VIII-a şi a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 iulie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
