Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9, 10 şi 17 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Cristian Ovidiu Giura, în Dosarul nr. 28.743/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 431 D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Ilie Drăgulin, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei care, în susţinerea acesteia, arată că va insista asupra neconstituţionalităţii art. 10 din Legea nr. 341/2004. Acesta susţine, în esenţă, că, potrivit art. 10 din Legea nr. 341/2004, beneficiarii care nu depun cerere în termenul prevăzut de acest articol îşi pierd calitatea, dar nu şi titlul obţinut, care a fost acordat prin decret prezidenţial, decret ce nu este anulat prin niciun act. Totodată, art. 17 din Legea nr. 341/2004 prevede că Legea nr. 42/1990 îşi încetează efectele, dar nu se referă la titlu. Mai arată că există o diferenţă numerică mare, în minus, cu privire la persoanele rănite în Revoluţia Română din Decembrie 1989, care au fost beneficiare ale Legii nr. 42/1990 şi cele care au preschimbat actele după intrarea în vigoare a Legii nr. 341/2004. La fel este şi situaţia urmaşilor eroilor martiri. Legiuitorul nu a creat niciun sistem de protecţie pentru victimele Revoluţiei Române din Decembrie 1989, astfel încât cei care nu au preschimbat certificatele în termenul prevăzut de lege au rămas fără indemnizaţia acordată prin aceasta. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la cele reţinute în deciziile nr. 255 din 20 martie 2012 şi nr. 67 din 16 februarie 2016. 5. Apărătorul autorului excepţiei, având cuvântul în replică, arată că se face o confuzie între calitatea şi titlul obţinute. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 9 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 28.743/3/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9, 10 şi 17 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Cristian Ovidiu Giura în recursul formulat împotriva sentinţei civile pronunţate într-o cauză având ca obiect obligarea Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, la emiterea unui nou certificat, în condiţiile Legii nr. 341/2004. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece anulează unele drepturi deja câştigate în baza Legii nr. 42/1990, care i-au fost acordate prin Decretul nr. 226 din 30 noiembrie 1992, emis de Preşedintele României. Acest act produce efecte juridice de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind un act administrativ individual. În condiţiile în care la baza preschimbării certificatelor potrivit Legii nr. 341/2004 au stat actele dobândite în baza Legii nr. 42/1990, autorul apreciază că pentru răniţi, reţinuţi şi urmaşii eroilor-martiri, care îşi dovedesc calitatea cu acte şi sunt menţionaţi în anexa la decret, obligarea la preschimbarea documentelor în termenul impus de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 este neconstituţională, deoarece aceste categorii de beneficiari ai Legii nr. 42/1990 sunt menţionaţi în decretul prezidenţial, act administrativ individual, care poate fi atacat la instanţele de contencios administrativ, dar care, până în acest moment, nu a fost anulat şi atacat. Eliminarea unor drepturi câştigate prin decret prezidenţial fără a se emite un alt act administrativ, care să desfiinţeze actul individual, aduce atingere art. 1 din Legea nr. 554/2004. Este adevărat că pot fi anulate drepturile celor care se înscriu în categoria participanţilor la Revoluţie şi care nu sunt cuprinşi în anexe, dar nu şi drepturile celor care apar în anexele acestui decret şi care pot să-şi dovedească situaţia. 8. Autorul arată că art. 17 din Legea nr. 341/2004 este neconstituţional, deoarece prin acesta se introduce o discriminare între persoane care se află în aceeaşi situaţie, respectiv au fost răniţi, discriminarea constând în faptul că aceia care nu şi-au preschimbat certificatele potrivit Legii nr. 341/2004, deşi drepturile le-au fost recunoscute prin Legea nr. 42/1990 şi prin Decretul nr. 226 din 30 noiembrie 1992, nu vor mai beneficia de prevederile Legii nr. 341/2004. 9. Termenul prevăzut de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, arată autorul, nu este un termen de prescripţie, ci de recomandare, deoarece acesta şi-a câştigat dreptul, în temeiul unui decret care nu a fost retras. Acest text de lege este constituţional numai în măsura în care nu instituie un termen de decădere. 10. Se arată că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 sunt neconstituţionale, deoarece nu acoperă şi situaţia celor care, deşi îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 42/1990 şi sunt menţionaţi în anexele la decret, nu au beneficiat de înregistrarea actelor, deşi le-au depus la comisie, or aceste acte nu au ajuns la dosare pentru a fi analizate şi nu au fost emise decizii de respingere a cererilor, astfel încât să se poată adresa instanţelor de contencios administrativ. Dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 sunt constituţionale numai în situaţia în care persoana respectivă a fost înştiinţată de faptul că nu îndeplineşte condiţiile cerute de lege, astfel încât să poată avea acces efectiv la justiţie. În caz contrar, acestea aduc atingere art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, Decizia nr. 255 din 20 martie 2012 şi Decizia nr. 521 din 15 mai 2012. 14. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, deoarece instituirea unei noi proceduri şi stabilirea unor termene pentru preschimbarea certificatelor de revoluţionar este justificată de finalitatea exercitării în condiţii optime a unui drept, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele negative ale stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile. Toţi titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleaşi etape legale, fără privilegii şi fără discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea art. 16 din Constituţie. Nu poate fi reţinută nici încălcarea art. 53, deoarece condiţionarea exercitării unor drepturi de anumite termene şi proceduri nu semnifică restrângerea exerciţiului unui drept. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autorului excepţiei şi pe cele ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, astfel cum a fost reţinut de instanţa de judecată, prevederile art. 9, 10 şi 17 din Legea nr. 341/2004. În realitate, din motivarea excepţiei, Curtea reţine că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi art. 17 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: - Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004: „Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) şi (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv“; – Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004: „Persoanele care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) şi ale art. 9 alin. (5) şi care, în termen de 6 luni, nu fac contestaţie îşi pierd calitatea deţinută anterior“; – Art. 17 din Legea nr. 341/2004: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.“ 18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, precum şi celor ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în expunerea de motive la Legea nr. 341/2004 s-a arătat că, drept urmare a evoluţiei societăţii democratice româneşti, unele prevederi ale Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, fie nu mai corespund realităţilor social-politice şi economice actuale, fie au creat unele inechităţi, ca urmare a interpretării sau aplicării greşite ori abuzive. Aşa fiind, prin Legea nr. 341/2004 s-a reglementat cu privire la preschimbarea certificatelor doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. 20. Curtea a observat că toţi titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleaşi etape legale, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prin textele de lege criticate a prevederilor art. 16 din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012). 21. Legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile de acordare a certificatelor de revoluţionar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum şi de a prevedea anumite termene şi o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilităţii vechilor certificate. De altfel, Legea nr. 341/2004 a reglementat cu privire la posibilitatea menţinerii drepturilor anterior dobândite, condiţionată de respectarea procedurii de preschimbare a certificatelor, în acord cu textul constituţional anterior menţionat. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor (a se vedea Decizia nr. 67 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016). 22. Distinct de cele arătate, Curtea observă că, în prezenta cauză, critica priveşte faptul că drepturile autorului au fost acordate prin Decretul Preşedintelui României nr. 226 din 30 noiembrie 1992. Curtea reţine că această critică nu poate fi primită, întrucât drepturile autorului au fost conferite prin Legea nr. 42/1990, pe care legiuitorul a abrogat-o prin art. 17 din Legea nr. 341/2004, care obligă la parcurgerea unei noi proceduri de preschimbare a certificatelor. Astfel cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa anterior referită, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile de acordare a certificatelor de revoluţionar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. 23. Cât priveşte situaţia particulară a autorului excepţiei, la care acesta raportează critica potrivit căreia prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 aduc atingere art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, solicitând constatarea constituţionalităţii art. 10 din Legea nr. 341/2004 numai pentru situaţia în care persoana respectivă a fost înştiinţată de comisia de preschimbare a certificatelor despre faptul că nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, Curtea constată că acestea sunt aspecte de fapt, iar nu o critică de neconstituţionalitate. Asupra acestor aspecte urmează să se pronunţe instanţa care va soluţiona contestaţia formulată de autor, deoarece privesc interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa de fond. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Ovidiu Giura în Dosarul nr. 28.743/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi art. 17 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
