Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Daniel-Marius │- judecător │
│Morar │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia-Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Viorel Cataramă, de Alianţa Electorală Mişcarea Patrioţilor Români, reprezentată legal de Viorel Cataramă, de Prioteasa Daniel Valentin şi de Mărginean Claudiu Nicolae în Dosarul nr. 21.243/3/2020 (1.949/2020) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.394D/2020. 2. La apelul nominal răspund, în calitate de autori ai excepţiei, Claudiu-Nicolae Mărginean şi Daniel Valentin Prioteasa, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. În susţinerea excepţiei, domnul Claudiu-Nicolae Mărginean precizează că a mai invocat aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, soluţionată prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, însă a revenit în faţa Curţii Constituţionale pentru a readuce în discuţie numărul exagerat de mare de semnături de adeziune impus în Romania pentru accesul la dreptul constituţional de a fi ales. Indică, în acest sens, legislaţia din Austria sau Germania, care prevede un prag de reprezentativitate mult inferior celui stabilit prin textul legal criticat, precum şi recomandările Comisiei de la Veneţia cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală, care fac referire la un prag de cel mult 1%, în timp ce legislaţia noastră impune un minimum de 1%. Totodată, susţine că, deşi alte legislaţii solicită un număr mult mai mic de semnături de susţinere a candidatului, acestea sunt reale şi confirmate în mod cert, în vreme ce cadrul normativ din România prevede o procedură mai mult formală pentru confirmarea acestora, iar numărul mare de semnături solicitate supune prezumtivul candidat la un efort exagerat şi îl pune chiar într-o poziţie nedemnă de a cere oamenilor, pe stradă, să semneze într-un tabel, doar în acest mod putându-se realiza formalitatea legală obligatorie pentru depunerea candidaturii. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că dreptul de a fi ales nu este un drept absolut, fiind necesară demonstrarea unei anumite reprezentativităţi sau a unui potenţial electoral, aşa cum a arătat şi Curtea Constituţională în Decizia nr. 282 din 4 mai 2017. 5. În replică, domnul Claudiu-Nicolae Mărginean susţine că este nevoie de o adaptare/armonizare a cadrului normativ intern în această materie care să ne plaseze în mod real, şi nu doar formal în Europa. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 22 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 21.243/3/2020 (1.949/2020), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Viorel Cataramă, de Alianţa Electorală Mişcarea Patrioţilor Români, reprezentată legal de Viorel Cataramă, de Prioteasa Daniel Valentin şi de Mărginean Claudiu Nicolae, într-o cauză aflată în apel având ca obiect „contestaţie legea electorală“ - respectiv contestaţie împotriva hotărârilor Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti şi a Biroului Electoral Central prin care au fost respinse candidaturile la funcţia de primar a domnului Viorel Cataramă, candidaturile pentru funcţia de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti depuse de Alianţa Electorală Mişcarea Patrioţilor Români şi prin care s-a respins, de asemenea, înregistrarea semnului electoral al acestei alianţe la alegerile locale din anul 2020. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată, în esenţă, că prin instituirea unui prag minim de susţinători este împiedicată exercitarea liberă a dreptului de a fi ales a unui candidat, contrar art. 37 din Constituţie. Limitarea astfel impusă nu răspunde exigenţelor stabilite de art. 53 din Constituţie, deoarece această măsură, nefiind motivată, nu se poate încadra în vreunul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de norma constituţională indicată şi nici nu este necesară într-o societate democratică. Se afirmă că ingerinţa statului român în respectarea dreptului de a fi ales, prin instituirea unui prag minim de susţinători, contravine jurisprudenţei constante în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (hotărârea din 1 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Varga împotriva României, hotărârea din 18 februarie 1992, pronunţată în Cauza Moustaquim împotriva Belgiei, hotărârea din 24 aprilie 1996, pronunţată în Cauza Boughanemi împotriva Franţei etc). Tot prin raportare la jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg se susţine şi neconcordanţa textului legal criticat cu dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 3 din primul Protocol al Convenţiei, statului revenindu-i o serie de obligaţii pentru organizarea şi asigurarea alegerilor libere şi a pluralismului într-un stat democratic, iar restricţiile trebuie justificate printr-un scop legitim şi să fie proporţionale (hotărârea din 16 martie 2006, pronunţată în Cauza Ždanoka împotriva Letoniei, paragrafele 98 şi 103, hotărârea din 24 noiembrie 1993, pronunţată în Cauza Informationsverein Lentia şi alţii împotriva Austriei, paragraful 38, hotărârea din 2 martie 1987, pronunţată în Cauza Mathieu-Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei). 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie opinează în sensul că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, acestea fiind necesare în cadrul procesului electoral din perspectiva votului popular în comunitate, deoarece răspund cerinţei îndeplinirii unei minime reprezentativităţi la nivelul colectivităţii, a unui anumit grad de susţinere a candidatului care participă la alegerile locale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015. Aceste dispoziţii au fost modificate prin art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 4 iunie 2019 şi au următorul cuprins: „(2) Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.“ 13. Autorii excepţiei critică textul menţionat, astfel cum a fost modificat prin art. 3 şi 4 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, care instituie în mod expres derogări de la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, astfel: "ART. 3 Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (2) şi ale art. 50 din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, numărul minim al susţinătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate. ART. 4 Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (2), art. 50 şi art. 51 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, pentru candidaturile la consiliul local şi funcţia de primar din aceeaşi circumscripţie electorală, respectiv pentru candidaturile la consiliul judeţean şi preşedintele consiliului judeţean din aceeaşi circumscripţie electorală, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor prezenta câte o singură listă de susţinători." 14. În opinia autorilor excepţiei, textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 37 - Dreptul de a fi ales şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Totodată, prin raportare la art. 20 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, sunt invocate dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, coroborat cu art. 3 din primul Protocol la Convenţie, referitor la dreptul la alegeri libere. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia sunt nemulţumiţi, în esenţă, de condiţia prevăzută de dispoziţiile legale criticate pentru depunerea unei candidaturi la alegerile locale, care impune un prag minim de reprezentativitate a unui candidat, demonstrat printr-un număr minim de semnături de adeziune, condiţie care, în opinia acestora, împiedică exercitarea liberă a dreptului de a fi ales, contrar art. 37 din Constituţie, fără ca această ingerinţă a statului să poată fi justificată prin prisma condiţiilor prevăzute de normele constituţionale ale art. 53. 16. Curtea Constituţională a elaborat o bogată şi constantă jurisprudenţă în materie electorală, în particular cu referire la condiţia depunerii, la momentul înscrierii unei candidaturi pentru alegerea într-o funcţie publică de reprezentativitate, a unei liste de susţinători. Prin Decizia nr. 763 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 1 februarie 2018, Curtea a sintetizat considerentele de principiu rezultate din jurisprudenţa sa relevantă în această materie. 17. Prin această decizie, Curtea a reţinut că sistemul electoral se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, prin lege organică, ceea ce denotă voinţa constituantului de a lăsa în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. Această concluzie corespunde pe deplin normelor cuprinse în art. 3 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la alegeri libere, jurisprudenţei în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 şi 22 mai 2012, pronunţate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragrafele 52 şi 54, şi, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 şi 84, Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunţată în Cauza Hirst (nr. 2) împotriva Regatului Unit, paragraful 61, Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunţată în Cauza Yumak şi Sadak împotriva Turciei, paragraful 109 sau Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunţată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34], precum şi Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002). 18. Condiţiile de principiu, de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, iar în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, acestea sunt dezvoltate prin Legea nr. 115/2015. Dispoziţiile art. 49 alin. (2) din aceasta - criticate şi în prezenta cauză - consacră o condiţie de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales în calitate de consilier local, consilier judeţean, primar şi preşedinte al consiliilor judeţene, şi anume aceea de a prezenta o listă de susţinători la depunerea candidaturii, precum şi regulile de ordin procedural privitoare la îndeplinirea/verificarea respectării condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida. 19. Curtea a reţinut că instituirea unei astfel de condiţii şi a regulilor privitoare la verificarea îndeplinirii sale sunt, de principiu, în acord cu normele constituţionale cuprinse în art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales şi reprezintă „o condiţie necesară, rezonabilă şi legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale“. 20. Astfel, condiţionarea înregistrării candidaturilor la funcţiile elective de prezentarea unei liste de susţinători constituie o măsură necesară şi adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toţi competitorii electorali şi pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive. Reprezentativitatea, prezumată prin depunerea unei liste cu semnături de adeziune, este acea trăsătură esenţială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinţei politice a electoratului, indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare. 21. Acest criteriu de preselectare a candidaţilor este unul obiectiv şi rezonabil, proporţional cu scopul legitim şi aplicabil în condiţii de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanţi la alegeri: candidaţii independenţi, pe de o parte, şi cei propuşi pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiţiei legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi arată, în acelaşi timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar şi de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor eligibile care într-adevăr beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului, astfel încât să existe şanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ. Deşi o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituţiei, decât o persoană ce întruneşte condiţiile constituţionale de eligibilitate, alegerile pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, aşa încât cerinţa ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă constituie o condiţie legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituţional de a fi ales (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). 22. În lipsa unor elemente noi, considerentele de principiu, extrase din jurisprudenţa relevantă a Curţii, sunt aplicabile şi în prezenta cauză, astfel că excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. 23. În plus, Curtea observă că, în contextul pandemic cu totul excepţional şi cu referire strict la alegerile locale din anul 2020, legiuitorul, prin art. 3 şi 4 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, a reglementat o derogare expresă de la prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Potrivit art. 3, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, numărul minim al susţinătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate, iar candidaţii vor prezenta câte o singură listă de susţinători. Prin urmare, legiuitorul a adaptat cadrul normativ aplicabil în contextul menţionat şi a redus, practic, la jumătate, numărul semnăturilor de adeziune necesare la depunerea unei candidaturi la alegerile locale din anul 2020, iar, din această perspectivă, aplicabilă litigiului în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, aceasta este cu atât mai puţin justificată şi întemeiată. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Cataramă, de Alianţa Electorală Mişcarea Patrioţilor Români, reprezentată legal de Viorel Cataramă, de Prioteasa Daniel Valentin şi de Mărginean Claudiu Nicolae în Dosarul nr. 21.243/3/2020 (1.949/2020) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie şi constată că prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
