Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), (7) şi (8) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, excepţie ridicată de Societatea Smart Offshore - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 12.920/211/2014 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 332 D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus la dosarul cauzei note scrise, prin care solicită admiterea acesteia. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât autoarea solicită, în realitate, interpretarea dispoziţiilor legale criticate. În subsidiar, se solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere că textul criticat reglementează operaţiuni ce pot fi realizate în limita valorică prevăzută la art. 5 alin. (7) din Legea nr. 656/2002. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 2.228/A din 14 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 12.920/211/2014, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (7) şi (8) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, excepţie ridicată de Societatea Smart Offshore - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat de autoarea excepţiei împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă plângerea contravenţională formulată de aceasta împotriva unui procesverbal de contravenţie încheiat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin care a fost reţinută în sarcina autoarei săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, ca urmare a nerespectării obligaţiei reglementate la art. 5 alin. (7) din acelaşi act normativ. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele criticate sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate întrucât dispoziţiile art. 5 alin. (7) din Legea nr. 656/2002 nu prevăd cu claritate dacă sunt supuse obligaţiei de raportare către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor toate operaţiunile efectuate cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, sau doar acele operaţiuni care îndeplinesc condiţiile anterior menţionate şi în privinţa cărora există suspiciuni că sunt efectuate în scopul spălării banilor sau al finanţării actelor de terorism, astfel cum se prevede la alin. (1) al art. 5 din Legea nr. 656/2002. Se susţine că dispoziţiile alin. (7) al art. 5 din Legea nr. 656/2002 trebuie coroborate cu cele ale alin. (1) al aceluiaşi articol, obligaţia de raportare analizată impunându-se a fi îndeplinită doar în ipoteza prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 656/2002. Se face trimitere atât la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi la doctrina referitoare la standardele de calitate a legii. Se arată că, pentru aceleaşi motive, dispoziţiile legale criticate încalcă principiul securităţii raporturilor juridice. 6. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că prevederile legale criticate respectă cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate a legii, fiind, totodată, în acord cu principiul securităţii raporturilor juridice şi cu principiul încrederii legitime, astfel cum acestea sunt dezvoltate prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1), alin. (7) şi alin. (8) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, care au următorul cuprins: "(1) De îndată ce o persoană fizică, în cadrul activităţii desfăşurate pentru o persoană juridică prevăzută la art. 10, sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 10 are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, informează persoana desemnată conform art. 20 alin. (1), care sesizează imediat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul. Persoana desemnată analizează informaţiile primite şi sesizează Oficiul cu privire la suspiciunile motivate rezonabil. Acesta confirmă primirea sesizării. Pentru persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 10 lit. k), sesizarea se transmite de către persoana care are suspiciuni că operaţiunea ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism. [...](7) Persoanele prevăzute la art. 10 ori persoanele desemnate potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 10 zile lucrătoare, efectuarea operaţiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.(8) Prevederile alin. (7) se aplică şi transferurilor externe în şi din conturi pentru sume a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro. [...]" 11. Ulterior invocării prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Legea nr. 656/2002 a fost abrogată prin Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019. Cu privire la o astfel de ipoteză, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, prin care a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Pentru aceste motive, se impune ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor art. 5 alin. (1), (7) şi (8) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, în forma în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale. 12. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 cu privire la statul de drept şi la calitatea legii, ale art. 4 cu privire la unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 10 referitor la relaţiile internaţionale, ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitor la accesul la justiţie, ale art. 31 cu privire la dreptul la informaţie, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 referitor la libertatea economică şi ale art. 52 cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în susţinerea acesteia, autoarea nu formulează veritabile argumente de neconstituţionalitate, ci solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe cu privire la interpretarea prevederilor legale supuse controlului de constituţionalitate, respectiv dacă dispoziţiile art. 5 alin. (7) din Legea nr. 656/2002 reglementează o ipoteză distinctă de cea de la alin. (1) al aceluiaşi articol sau, dimpotrivă, dacă acestea trebuie interpretate în condiţiile prevăzute în ipoteza normei de la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 656/2002. 14. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“. Pentru acest motiv, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), (7) şi (8) din Legea nr. 656/2002 este inadmisibilă. 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), (7) şi (8) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, excepţie ridicată de Societatea Smart Offshore - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 12.920/211/2014 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
